Pe 4 martie se împlinesc 43 de ani de la tragicul cutremur din 1977. 56 de secunde(55 conform altor surse) și o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter au luat peste 1.570 de vieți, au rănit alte 11.300 și au prăbușit 35.000 de locuințe, la nivelul întregii țări. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în Capitală, unde s-au prăvălit peste 33 de clădiri. Deși primejdia ne-a trecut, ea poate reapărea oricând. Cu toate acestea, în 2018, Bucureștiul a ajuns să fie punctul roșu al Europei, din cauza slabei implicări a autorităților. Cum arată noua hartă seismică a celor mai periculoase zone din buricul României?
A fost odată ca aproape niciodată o seară liniștită în România. Era seara unui început de primăvara, iar în programul din acel moment al Televiziunii Române rula un film artistic bulgăresc. Pe neașteptate, s-a produs dezastrul. Au urmat 55 dintre cele mai groaznice secunde pe care țara noastră le-a traversat din întreaga sa istorie.
Astăzi, la 43 de ani distanță de la catastrofă, ne aflăm într-un punct critic din cauza slabei implicări a autorităților și lipsa măsurilor de prevenire. Capitala are cele mai mari probleme legate de riscul seismic, arată datele publicate în raportul Ordinului Arhitecților din Românilor.
În urmă cu doi ani, autoritățile au redesenat harta seismică a Capitalei. Cele mai expuse cartiere la un cutremur major ar fi Băneasa și Pantelimon. Conform Institutului pentru Fizica Pământului, efecte puternice s-ar simți și în Militari, Panduri și Drumul Sării.
Tot atunci, Vasile Dancu, ministrul Dezvoltării de la acea vreme, a făcut inventarul clădirilor șubrede reconsolidate, și a ajuns la o concluzie dramatică: numai 26 de imobile au fost întărite și mai sunt cel puțin 600. Între timp, încrederea românilor în autorități când vine vorba de un curemur este la pământ.