Rusaliile sau pogorârea Sfântului Duh sunt sărbătorite la 50 de zile de la Data Paștelui și la 10 zile de la Înălțarea Domnului. Sărbătoarea mai este numită și Cincizecimea sau Duminica Mare și cu această ocazie se încheie ciclul pascal care cuprinde Învierea, Înălțarea și Pogorârea Sfântului Duh. În unele regiuni, oamenii își decorează casele și gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, cu scopul de a alunga răul și bolile. Iată câteva tradiții și obiceiuri de Rusalii 2024.
Rusaliile sunt una dintre cele mai vechi sărbători creștine, fiind prăznuită încă din vremea sfinților apostoli. Inițial, Cincizecimea era o dublă sărbătoare, marcând atât Înălțarea Domnului, cât și Pogorârea Sfântului Duh. Ulterior, aceste sărbători au fost separate, iar Cincizecimea a rămas doar ca sărbătoare a Pogorârii Duhului Sfânt.
Anul acesta, Rusaliile cad pe 23 iunie, duminică. De această sărbătoare sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri.
În anumite zone, în ziua de sâmbătă de dinaintea Rusaliilor, se împart oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, în memoria celor morți. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
Deoarece Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este dedicată proslăvirii Sfintei Treimi, astfel că sărbătoarea Rusaliilor se întinde pe parcursul a două zile.
În credința populară, Rusaliile sunt asociate cu spiritele morților, cunoscute sub numele de Iele sau zâne rele.
Cuvântul „Rusalii” provine din latinul „rosalia”, simbolizând sărbătoarea trandafirilor, dar și fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că posedau puteri magice și îi seduceau pe oameni, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.
În tradiția populară, Rusaliile sunt considerate spiritele morților care, părăsind mormintele la Joimari, petrec Paștile alături de cei vii și refuză să se mai întoarcă în locurile subpământene, începând să aducă rele oamenilor.
Vezi și Ce semnificație au Rusaliile. Istoric, tradiții și obiceiuri
Tradițiile și obiceiurile specifice Rusalilor variază de la o regiune la alta. În unele zone, ramurile de tei, soc sau mure sfințite de Rusalii sunt folosite ca leacuri pe tot parcursul anului, fiind asociate cu puteri vindecătoare.
În alte regiuni se practică dansul călușarilor, considerat un leac pentru cei atinși de Rusalii.
Superstițiile asociate cu Rusaliile includ ideea că aceste spirite răpesc tineri frumoși pentru a juca cu ei și că este de evitat să mergi la câmp sau în locuri pustii în această perioadă, de teama întâlnirii cu spiritele rele.
Cea mai răspândită tradiție de Rusalii este sfințirea ramurilor de tei sau nuc, care se împart apoi credincioșilor și reprezintă darurile Sfântului Duh.
Această tradiție își are rădăcinile la Ierusalim, Constantinopol și Damasc, unde se sfințeau și binecuvântau ramurile.
Aceste ramuri binecuvântate se pun la uși și porți pentru belșug și noroc în următorul an agricol. După ce se usucă, aceste ramuri nu trebuie să fie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ ca să se întoarcă din nou în natură.
Ramurile de tei sau nuc sunt simbolul limbilor de foc – semn al pogorâriii Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli. Acestea se pun fie la icoanele din casă, fie la uși sau porți. Mulți pe păstrează în sâmbăta de dinaintea Duminicii Tuturor Sfinților.