Pe fondul crizei din Fâșia Gaza și a atacurilor dure ale armatei israeliene, opinia publică internațională a reacționat în termeni radicali. Evoluția situației a dus la o decizie din partea Curții Penale Internaționale, instituția emițând mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și pentru liderii Hamas, explicând și ce acuzaţii li se aduc politicienilor celor două tabere.
Încă din primele zile de răspuns ale armatei israeliene la atacurile trupelor Hamas, Occidentul și statele din Orientul Mijlociu au reacționat dur. Bombardamentele israeliene au distrus zone întregi, iar în urma lor au rămas zeci de victime și distrugeri materiale importante.
Conform datelor din teren, se escaladează conflictul din Gaza, după ce, cel puțin 20 de palestinieni au fost uciși într-un atac asupra taberei de refugiați Nuseirat, dar și în nordul Fâșiei, unde au avut loc două lovituri.
Una a vizat un centru de evacuare, iar rapoartel spuneau că trei palestinieni au fost uciși în acest atac, iar alte șase persoane au fost ucise când armata israeliană a vizat o clădire rezidențială.
Bilanțul final al acestui nou atac este de peste 60 de palestinieni care au fost uciși în nord în conflictul din Gaza. În tot acest timp, premierul Benjamin Netanyahu decalra că nu există nicio încetare a atacurilor israeliene, nici în nordul, și nici în sudul teritoriului.
Lucrurile par a evolua într-o zonă dramataică, ceea ce a determinat și reacția Curții Penale Internaționale. Conform informațiilor de ultimă oră, un procuror de la Curtea Penală Internațională a solicitat emiterea unor mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, Ministrul Apărării, și al liderului Hamas Yahya Sinwar pentru presupuse crime de război.
Procurorul Karim AA Khan KC solicită, de asemenea, mandate de arestare și pentru alți lideri de vârf ai Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al Masri.
Cunoscut sub numele de Deif, acesta este comandantul-șef al aripii militare a Hamas, Brigăzile al Qassam. Un mandat a fost emis și pe numele lui Ismail Haniyeh, șeful biroului politic al Hamas.
Conform CNN, procurorul explică ce acuzaţii li se aduc politicienilor celor două tabere în conflictul din Fâșia Gaza, într-o declarație dată astăzi. Khan a prezentat motivele pentru care biroul său a solicitat mandatele de arestare.
„Acum, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm în mod colectiv că dreptul internațional umanitar, baza fundamentală a comportamentului uman în timpul conflictului, se aplică tuturor indivizilor și se aplică în mod egal în toate situațiile abordate de biroul meu și de instanță.
Acesta este modul în care vom dovedi, în mod tangibil, că viețile tuturor ființelor umane au aceeași valoare.”, declară procurorul Karim AA Khan.
În ceea ce privește liderii Hamas, el a declarat că are motive rezonabile să creadă că aceștia „poartă răspundere penală” pentru „crime de război și crime împotriva umanității”.
„Susținem că crimele împotriva umanității imputate au făcut parte dintr-un atac sistematic și pe scară largă împotriva populației civile din Israel de către Hamas și alte grupuri armate, în conformitate cu politicile organizaționale.
Unele dintre aceste crime, în evaluarea noastră, continuă și în prezent”, a mai declarat procurorul.
El a prezentat o listă de presupuse crime, inclusiv luarea de ostatici și violuri și alte acte de violență sexuală.
Procurorul Karim AA Khan KC, în ceea ce-i privește pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul apărării, spune că are motive rezonabile să creadă că aceștia „poartă răspundere penală pentru „crime de război și crime împotriva umanității”, prezentând și o listă de presupuse infracțiuni, inclusiv înfometarea civililor și „direcționarea intenționată a atacurilor împotriva populației civile”:
„Susținem că crimele împotriva umanității acuzate au fost comise ca parte a unui atac larg și sistematic împotriva populației civile palestiniene în conformitate cu politica de stat. Aceste crime, în evaluarea noastră, continuă până în prezent”, și-a declarația de astăzi procurorul.
Un oficial de rang înalt al Hamas, Sami Abu Zuhri, a reacționat la această evoluție, a declarat că decizia tribunalului nu face altceva decât „pune pe picior de egalitate victima cu călăul” și că, de fapt, aceasta încurajează Israelul să își continue războiul în Gaza.
Benny Gantz, fost șef militar și membru al cabinetului de război al Israelului, a criticat dur anunțul, afirmând că Israelul luptă cu „unul dintre cele mai stricte coduri morale” și că are un sistem judiciar robust, capabil să se autoinvestigheze.
Pentru ca aceste mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și pentru liderii Hamas să fie valabile, procurorul trebuie să ceară avizul de la un grup de trei judecători de la Curtea Penală Internațională, care au nevoie în medie de două luni pentru a analiza probele și a stabili dacă procedura poate continua.
Israelul nu este membru al tribunalului și, chiar dacă mandatele de arestare sunt emise, Netanyahu și Gallant nu se confruntă cu niciun risc imediat de urmărire penală.
Dar anunțul adâncește izolarea Israelului în timp ce își continuă războiul, iar amenințarea cu arestarea ar putea îngreuna călătoriile liderilor israelieni în străinătate. Israelul se confruntă, de asemenea, cu un proces sud-african la Curtea Internațională de Justiție care îl acuză de genocid, iar în tot acest timp, Israelul neagă aceste acuzații.