Nu există masă de sărbătoare, la români, de pe care să lipsească tradiționalul desert. Există însă o diferență dintre cozonacul pentru Paşte şi cel pentru Crăciun pe care puțini o cunosc. Ce se întâmpla acum o sută de ani înainte de cea mai importantă sărbătoare a creștinilor.
Când spunem „sărbătoare”, gândul ni se duce, fără dar și poate, și la cozonac. Tradiționalul desert este pregătit de generații întregi de români și savurat, de doar câteva ori pe an, în toate colțurile țării.
Puțini știu însă că exista diferență dintre cozonacul pentru Paşte şi cel pentru Crăciun.
Detaliul inedit a fost descris într-un articol publicat acum aproape o sută de ani, în 1934, într-o ediție a publicației “Ilustrațiunea română” în care erau prezentate câteva tradiții pe care le respactau oamenii din diferite zone ale țării, de Paște.
„Printre obiceiurile de Paşti, în Moldova se mai menţine şi coptul pascăi. Iată cam care ar fi originea acestui obicei: Isus Christos, înainte de a fi prins şi răstignit pe cruce, zise apostolilor săi, care până atunci mâncaseră pâine nedospită şi nesărată, în decursul Paştilor, că de aici înainte la acea sărbătoare vor mânca copturi dospite şi sărate.”
Te-ar putea interesa și: Câtă drojdie se pune la un kilogram de făină pentru cozonac. Aşa te asiguri că va creşte frumos
Spre deosebire de cozonacii de Crăciun, cei de Paște au o formă mai lunguiață, reprezentând astfel sicriul în care a fost aşezat trupul lui Iisus Hristos.
„Cozonacii, mai ales în forma lungăreaţă, se fac de Paşti pentru a aminti de sicriul în care a fost aşezat trupul Mântuitorului”, se scria într-un articol din anul 1934 al revistei “Ilustrațiunea română” citat de Historia.
Te-ar putea interesa și: Unde trebuie aşezaţi cozonacii în cuptorul electric pentru a nu se arde. Temperatura ideală, aşa nu se vor rumeni