Dacă o supă fierbinte ți se pare cel mai bun exemplu de confort tradițional, nu ești singur. Supa este unul dintre cele mai vechi și răspândite alimente din lume, conform lui Janet Clarkson, autoarea cărții „Soup: A Global History”.
Fierberea alimentelor a permis oamenilor să trăiască din cereale stabilizate, la care se adăugau ierburi și alte ingrediente pentru hrană sau tratamente medicinale.
„Fiecare cultură are o formă de supă”, spune Clarkson. „Are rădăcini foarte vechi.” În vremurile străvechi, oamenii găteau supe în tot felul de recipiente, de la carapace de țestoasă la bucăți de bambus, iar de la epoca bronzului, au început să folosească oale din metal.
Fiecare dată când oferi unui prieten o oală de supă consistentă (poate și cu o felie de pâine) atunci când acesta are răceală, continuăm o tradiție veche. Clarkson explică faptul că în trecut, alimentația și medicina nu erau văzute ca entități separate: „În fiecare țară, istoricește, anumite supe erau considerate restabilitoare.”
Această tradiție se aplică indiferent de numele pe care îl dai preparatului. Astăzi, supa este în general mai lichidă, iar tocănițele sunt mai consistente, dar felurile de mâncare care se consumă cu lingura nu se potrivesc perfect în aceste două categorii.
În timp ce Clarkson a studiat etimologia cuvintelor pentru a înțelege evoluția supei, a potajului și a broth-ului, ea a ajuns la o definiție largă: „Pur și simplu niște ingrediente gătite în apă, iar apa aromatizată devine partea esențială a preparatului.”
Această definiție lasă loc pentru diversitatea culinară mondială. În continuare, CNN Travel propune 20 dintre cele mai bune supe din lume:
Folosind fructe de palmier care oferă atât grăsimi cât și savoare, banga este o supă din Delta Nigerului care conține pește proaspăt, carne de vită și fructe de mare uscate. Se vinde adesea în pachete de amestecuri de condimente, incluzând nucșoara africană și frunze de orima. Supele pot fi însoțite de eba sau o bilă de amidon, preparate din manioc.
Această supă de tăiței cu vită este preparată cu un bulion ce fierbe ore în șir cu scorțișoară, anason stelat și alte condimente calde, creând o bază aromatică minunată. Deși astăzi există multe variante de pho, cea cu vită a fost prima, apărută în anii 1930.
Borscht-ul, cu bucăți fragede de sfeclă în bulion roșu, este foarte iubit în Ucraina și în întreaga Europă de Est. Se servește de obicei cu smântână, iar gustul său este accentuat cu kvass, un suc de sfeclă fermentat. Deși uneori este atribuit bucătăriei ruse, acest lucru este contestat. În 2022, UNESCO a declarat borscht-ul un element al Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității din Ucraina.
Această tocană de pește a devenit un simbol al orașului Marseille, combinând arome mediteraneene cu pește proaspăt din mare. Inițial, se foloseau peștii din captura zilnică, însă astăzi există reguli stricte despre ce specii trebuie să fie incluse în rețetă, pentru a păstra autenticitatea preparatului.