Criza economică din ultimul an a dus la luarea de împrumuturi masive, majoritatea pentru plățile bugetare. Numai că, la finalul lunii ianuarie am asistat la o premieră istorică negativă, datele alarmante scoțând în evidență la cât a ajuns datoria României.
Așa cum precizau și cei de la ZF.ro, am început acest an cu un deficit de 1,35 miliarde de euro, ceea ce este o premieră istorică negativă. La finalul lunii octombvrie, când deja deficitul era în creștere, Marcel Boloș încerca să explice cum va face reducerea de deficit bugetar
Din păcate, ca urmare a dobânzilor mari și a lipsei de lichidități la bugetul de stat, la finalul celor 31 de zile ale primei luni din an, România înregistra un nou deficit record, de 4,314 miliarde de euro.
Ca urmare a acestei situații fără precedent, statele membre OECD au decis să introducă pe ordinea de zi un punct de discuție cu privire la datoria publică a României și cum va putea fi controlată în perioda următoare.
Conform raportului publicat de MF, și preluat de Profit.ro, la începutul lunii martie, este pentru prima dată când România are o premieră istorică negativă în acest sens, având în vedere că deficitul a trecut de pragul de 800 de miliarde de lei.
Este o veste proastă după primele 3 luni, dar, deși au mai fost astfel de situații, pe termen scurt, este pentru prima dată când acest prag este menținut și în luna următoare, după cum preciza MF în raportul publicat la finalul lunii martie.
Ca urmare a trecerii peste acest prag, cele mai importante măsuri pe care ar trebui să le adopte actuala gvernare este reducerea cheltuielilor bugetare. Asta ar însemna, în mod practic, o nouă serie de concedieri în aparatul birocratic bugetar, și posibil, deși nu se dorește așa ceva în an electoral, fie majorarea anumitor taxe și impozite, fie introducerea unora noi.
Criza de la bugetul de stat, amplificată de o rentabilititate economică scăzută, pune ministerul în postura de a căuta noi creditori, iar dobânzile ar putea fi și mai mari, în raport cu cele de până acum, dar în concordanță și influențate de randamentul de țară pe care-l are România la acest moment.
Conform datelor, se pare că pentru perioada următoare sunt programate împrumuturi de până la 181 de miliarde de lei, bani folosiți pentru plata datoriilor vechi și a dobânzilor scandente, fără a mai pune la socoteală cheltuielile curente bugetare.
Dacă la finele lunii ianuarie procentul deficitului era la 50,3%, estimpările arată că până la finele lui 2024, per total, România va ajunge la ung rad de îndatorare de cel puțin 49% din PIB.