De ce este limba română unică. Detaliile care o fac specială: are al treilea cuvânt ca lungime din Europa şi cele mai ciudate proverbe

În fiecare an, pe 21 februarie, se celebrează Ziua Internațională a Limbii Materne. Românii își îndreaptă atenția, în aceste circumstanțe, asupra limbii române, care prezintă unele caracteristici unice. Noi avem al treilea cuvânt ca lungime în Europa și totodată cele mai ciudate proverbe și zicători.

Ce spunea marele Emil Cioran despre limba română

„…ca să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract”, spunea mai în glumă, mai în serios marele filosof și scriitor român Emil Cioran.

Miercuri, 21 februarie 2024, românii celebrează Ziua Internațională a Limbii Materne. Mulți nu știu, însă limba nativă este cu totul deosebită. Nu pentru că spunem noi, ci pentru că aceasta este concluzia la care au ajuns lingviștii și istoricii străini, cărora nu le putem reproșa subiectivitatea.

Te-ar putea interesa și: De ce iubesc străinii limba română. Detaliul pe care sigur nu l-ai știut până acum

Scandal uriaș în Parlament. Șefa POT a lovit microfoanele presei, iar Becali a confiscat unul

Orașul din România unde ninsorile vor ține aproape toată luna ianuarie. Noua prognoză EaseWeather

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Care este al treilea cel mai lung cuvânt din Europa și ce înseamnă

Știai că limba română prezintă al treilea cel mai lung cuvânt din Europa? Este vorba despre un termen cu semnificație medicală, mai exact „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză”.

pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza = boală pulmonară provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic, care depunându-se în bronhii afectează funcționarea normală a plămânilor; formă de silicoză.

Termenul „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză” este alcătuit din mai multe cuvinte și prefixe, nu întâmplătoare, ci toate reflectând compoziția și cauzele specifice ale bolii la care face referire. Iată cum explică specialiștii alcătuirea termenului:

• pneumono-: de la grecescul pneumon, care înseamnă plămân
• ultra-: prefix latin care înseamnă dincolo de sau în afara limitei, sugerând dimensiunea extrem de mică a particulelor implicate
• microscopic: din grecescul mikros, însemnând mic, indicând dimensiunea foarte mică a particulelor de siliciu
• silico-: de la cuvântul latin silex, care înseamnă piatră sau silice, indicând substanța cauzatoare, adică siliciul
• volcanico-: de la vulcan, referindu-se la originea vulcanică a particulelor de siliciu, care pot fi eliberate în atmosferă în urma erupțiilor vulcanice
• conioză: sufix care indică o boală pulmonară cronică cauzată de inhalarea anumitor particule.

Te-ar putea interesa și: Cel mai lung cuvânt din limba română. Are 44 de litere și este pe locul 3 în Europa. Ai auzit de el?

Expresiile și zicătorile unice din limba română

Un alt detaliu ce face limba română unică este reprezentat de zicători și expresii. Limba română este printre puținele în care există expresii de felul „câinii latră și ursul merge”, ajutându-i astfel pe vorbitori să transmită exact mesajele pe care le doresc, folosind termeni pe înțelesul tuturor.

Expresiile sunt dovada vie a faptului că românii au o preocupare aparte: sensul unei sintagme să fie bogat, în timp ce fraza rămâne scurtă. Adică să spui foarte multe în foarte puține cuvinte. La acest lucru se referea și Vasile Alecsandri, când a spus că „românul s-a născut poet”.

În altă ordine de idei, aproximativ 25% din totalul proverbelor și expresiilor din limba română au ca subiect de bază înțelepciunea, spun lingviștii și istoricii români.