Istoria micului românesc începe de peste un secol, iar această delicatesă autohtonă și-a câștigat popularitatea pe grătarele din întreaga țară. Legenda spune că micul a fost inventat dintr-o întâmplare, în centrul vechi al Capitalei, marcat de creativitatea și ingeniozitatea unui bucătar priceput. Dar știi care e restaurantul din România în care s-au vândut pentru prima oară micii?
Recent, premierul României a reușit să amâne interdicția micilor impusă de către Comisia Europeană. Inițial, producția tradiționalului mic urma să devină ilegală începând cu data de 1 iunie, din cauza unor ingrediente considerate nesănătoase de către autoritățile europene.
Citește și: Ce pune Radu Anton Roman în mici. Ingredientul care îi face pufoși și le dă cel mai bun gust
În timp ce asociațiile din domeniu se străduiesc să identifice o rețetă tradițională românească ce ar putea fi patentată la nivel european, micul rămâne atât de popular cât și de misterios.
Povestea micului își are rădăcinile în București, acum mai bine de un secol, când un bucătar priceput din Capitală, Iordache Ionescu, pregătea pentru clienții săi diverse preparate la grătar.
Cunoscut sub numele de cârciumarul Ionescu, acesta deținea o rețetă remarcabilă de cârnați, faimoasă în întreg orașul, care a stat la baza micului contemporan, explică istoricul Dan Falcan.
Citește și: Cât se țin micii pe grătar. Secretul ca să iasă suculenți și gustoși
Într-o zi, cârciumarul Ionescu se afla ocupat la grătar, pregătind cârnații pentru clienții săi, dar a rămas fără mațe pentru îmbrăcarea cărnii tocate.
Confruntat cu cereri din ce în ce mai mari pentru cârnații săi, Iordache Ionescu a decis să pună o bucată din „aluatul cârnatului” direct pe grătar, fără să îl mai învelească.
Persoana care a gustat prima dată această inovație a fost impresionată de gustul micului, iar noul produs s-a transformat rapid în vedeta localului din centrul orașului.
Așa a devenit micul prezent pe majoritatea grătarelor din cârciumile și localurile bucureștene, atrăgând fascinația oamenilor pentru noul său gust inedit.
„Înainte de al Doilea Război Mondial, la aproape fiecare colț de stradă puteai găsi o bodegă care servea mic”, povestește Dan Falcan.
Dar perspectiva asupra originii micului este subiect de dezbatere.
Citește și: Cât bicarbonat se pune în carnea de mici. Așa vor fi mai gustoși, sfatul experților
Moghazehi Mehrzad, pasionat de arta culinară, susține că micul nu este un produs tradițional românesc, ci își are rădăcinile în Turcia, acum câteva sute de ani. El consideră că, deși legenda lui Iordache este cunoscută, micul are o istorie mult prea scurtă pentru a fi considerat cu adevărat românesc.
Moghazehi explică că micul este de fapt un kebap, preparat cu diverse condimente și ierburi aromate, cum ar fi chimenul și ienibaharul, folosite frecvent de turci, adaptându-se ulterior gusturilor și obiceiurilor culinare locale.
În ciuda controversei asupra originii micului, acesta rămâne unul dintre preparatele preferate ale românilor, înregistrând vânzări anuale de aproximativ 50 de milioane de euro și aproximativ 22.000 de tone comercializate în 2012.
Deși trei aditivi din majoritatea rețetelor au fost scoși din legalitate în conformitate cu noua lege europeană, autoritățile române asigură că tradiționalul mic nu va dispărea, ci se va transforma într-un produs tradițional românesc odată ce va fi stabilită rețeta.