Astăzi românii de pretutindeni sărbătoresc Unirea Principatelor Române, sau „Mica Unire”, cum mai este cunoscută, înfăptuită la 24 ianuarie 1859. Printre cei care au pus umărul la acest moment istoric se numără și celebrul Moș Ion Roată. Mulți s-au întrebat dacă a existat, cine a fost, de fapt, și cum a contribuit la Unirea Principatelor. Citește mai departe și află detaliile.
Astăzi, 24 ianuarie 2023, se împlinesc 164 de ani de la momentul istoric al Unirii Principatelor Române. Era a doua tentativă de unire a regiunilor istorice, după cea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazu. Acest moment istoric, prin care se ratifica unirea principatelor istorice, al Moldovei și al Țării Românești, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, venea după sângerosul război al Crimeei, și după prevederile și documentele semnate la Congresul de la Viena din 1815, cu 44 de ani înainte.
Desideratul unirii avea să fie pus în fața românilor și prin mișcările pașoptiste, în frunte cu Nicolae Bălcescu și partidele istorice naționale de la acea vreme. Ulterior, prin semnarea tratatelor de pace de la Paris din martie 1856, când Țara Românească ar fi trebuit să intre sub tutela marilor puteri ale vremii, Turcia, Franța, Anglia, Prusia, Austria, Rusia, Sardinia, în Principatul Moldovei lucrurile nu au stat chiar cum trebuie. Au existat mari tensiuni în divanurile ad-hoc de aici, în care se cerea includerea sudului Basarabiei, concentrară în județele Cahul, Bolgrad și Ismail.
În Țara Românească, majoritatea clasei politice, în frunte cu Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu, erau de acord cu unirea, dar de cealaltă parte, în Principatul Moldovei, ca urmare a presiunii puse de separatiști, conduși de Nicolae Istrati, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, și mulți alții, nu vroiau Unirea Principatelor Române, deși au existat multe voci, printre care și cea a lui Moş Ion Roată, care strigau că vor să se unească cu Țara Românească.
Citește și: Cum arăta Piața Unirii acum 100 de ani. Imaginile par din cu totul alt loc
Ulterior, după multe negocieri și dezbateri, între 7 și 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezoluțiile prin care se cerea punctele de mai jos, și toate acestea să fie garantate de Marile Puteri care au subscris tratatul de la Paris:
În tot acest timp, în afară de clasa politică a vremii din cele două Principate, au existat și oameni simpli care au pus umărul la acest moment istoric din acele vremuri. Printre ei, despre care scria și celebrul Ion Creangă în povestea sa „Moș Ion Roată și Unirea”, s-a aflat și un țăran din județul Vrancea, pe numele său Ion Roată. Născut în 1806 în satul Câmpuri, la data de 24 ianuarie 1859, nu era atât de bătrân pe cât părea a reieși din povestea lui Ion Creangă.
De fapt, Ion Roată avea la acel moment 53 de ani. De altfel, „Moș Ion Roată”, avea să fie decorat de Mihail Kogălniceanu, ministrul de externer al celor două principate, cu „Steaua României”, în grad de cavaler, „ca o răsplată a contribuției pe care înțeleptul țăran din Câmpurile a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite”, decorație însoțită și de vrevetul semnat de Carol I, la acel moment Domnitorl al Principatelor Unite, după abdicarea lui Al.Ioan Cuza în februarie 1866.
Vezi și: 24 ianuarie, zi liberă pentru români. Cum s-a înfăptuit Mica Unire de la 1859
Cât despre caracterul său și, mai ales, despre cum a contribuit la Unirea Principatelor, Ion Creangă scria „Moş Ion Roată (era), om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni.Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi”.
Datorită acestor calități, Moş Ion Roată avea să fie ales deputat în Divanul Moldovei, fiind unul din aprigii susținători ai Unirii Principatelor Române, dar în timp avea să intre în dizgrația autorităților pentru modul în care încerca să facă auzită vocea țăranilor care doreau Unirea Principatelor. O altă mărturie a implicării lui „Moș Ion Roată” avea să fie scrisă și de Mihail Kogălniceanu, acesta scriind că „(…) Ion Roată, deputatul ţăranilor din judeţul Putna a exclamat în gura mare în numele celorlalţi clăcaşi: “Noi nu ştim a ura, dar Dumnezeu ştie a îndura!”.
Moş Ion Roată avea să moară la vârsta de 76 de ani, la data de 20 februarie 1882, la 23 de ani de la Unirea Principatelor, moment istoric ce avea să modeleze România de astăzi, așa cum o știm.