24 ianuarie, zi liberă pentru români. Cum s-a înfăptuit Mica Unire de la 1859

24 ianuarie este zi liberă pentru români, dar ce semnificație are această dată pentru țara noastră? Ziua de 24 ianuarie 1859 este una extrem de importantă pentru țara noastră. La această dată s-a săvârșit Unirea Principatelor Române, cunoscută și sub Mică Unire, la scurt timp după ce Alexandru Ioan Cuza a fost numit domnitor al Moldovei și Țării Românești. 

24 ianuarie – zi liberă pentru români

24 ianuarie este zi liberă legală pentru români, fiind ziua în care sărbătorim Mică Unire. În 1859, Mică Unire a fost primul pas spre România, iar această zi este marcată prin diferite festivități în toată țara.

Scandal! Smiley s-a filmat când își lovește soția. Gina Pistol e…

A BĂUT până nu a mai știut de ea! Vedeta din România a fost dusă acasă pe brațe FOTO

Imaginile pe care le-ar vrea șterse definitiv! Andra, Delia și Andreea ;arin, în ipostaze jenante! FOTO

Vezi și: Când a avut loc Mica Unire, primul pas spre România. Detalii mai puțin știute despre Unirea Principatelor Române VIDEO

Alegerea lui Alexandra Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și a Țării Românești a fost primul pas important în procesul Unirii. Acest lucru s-a întâmplat pe 5 ianuarie 1859 în Moldova și pe 24 ianuarie 2859 în Țara Românească.

Ziua de 24 ianuarie rămâne consemnată în analele României ca ziua în care s-a săvârșit Unirea Principatelor Române în anul 1859. 

Cu toate că această dorință de unire a fost pusă la îndoială și împiedicată de atitudinea marilor puteri europene, Mica Unire a devenit realitate și a marcat o transformare semnificativă a României de atunci.

Istoria zilei de 24 ianuarie 1859

La mijlocul secolului al XIX-lea, destinul principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau ferm unirii lor. 

Vezi și: Ce se sărbătorește pe 24 ianuarie, de fapt. Toți românii ar trebui să știe asta

Cu toate acestea, evenimentele decisive ale războiului Crimeii (1853-1856), în care Rusia a fost înfrântă de o coaliție formată din Regatul Unit, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman, au schimbat echilibrul de putere.

Tratatul de Pace de la Paris din 1856 a adus cu sine schimbări cruciale pentru Moldova și Țara Românească, inclusiv atașarea a trei județe din sudul Basarabiei Moldovei. Într-un climat favorabil, Marile Puteri au acordat, în 1857, dreptul principatelor de a organiza un „referendum” pentru unire.

Cu toate acestea, procesul nu a fost lipsit de obstacole. În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au susținut unirea, în timp ce în Moldova, situația a fost controversată.

Vezi și: Când se recuperează ziua liberă de 23 ianuarie 2023. Vești proaste pentru bugetari

Locțiitorul la conducerea Moldovei, Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, a încercat să saboteze procesul prin falsificarea listelor electorale. Norocul a fost de partea unirii, iar conspirația a fost descoperită prin scrisori către fratele său din Constantinopol, scrisori care au fost publicate în presa europeană la Bruxelles.

Scandalul care a izbucnit a condus la anularea falselor alegeri și la noi alegeri în toamna anului 1857, unde toți au susținut Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

Măsurile adoptate la Convenția de la Paris

 În 1858, Convenția de la Paris a stabilit condițiile unirii parțiale sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Această unire a avut caracter formal, cu cele două principate funcționând separat în mare parte, iar capitalele rămânând la București și Iași.

Vezi și: 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Semnificație și scurt istoric

Principalele măsuri adoptate în cadrul Convenției de la Paris au inclus desființarea protectoratului rusesc, cedarea sud-estului Basarabiei, libera circulație pe Dunăre sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării și menținerea suzeranității otomane. 

Aceste măsuri au contribuit la eliminarea influenței rusești, asigurând stabilitatea și autonomia Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei.