An de an, pe data de 20 decembrie, în ziua de Sfântul Ignat se taie porcul din care preparăm bucatele de Crăciun. Acest obicei se respectă de sute de ani, mai ales în zonele rurale. După ce se taie porcul, oamenii pregătesc pomana porcului, cu toate că se află în postul Crăciunului. Cu toate acestea, puțini știu ce semnificație are pomana porcului de Ignat!
În fiecare an, pe data de 20 decembrie, românii celebrează Ignatul, ziua în care se taie porcul pentru Crăciun. Această tradiție se păstrează din cele mai vechi timpuri. Deși se află în Postul Crăciunului, românii își sacrifică porcii din ogradă și fac masă mare cu pomana porcului. Se crede că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiați.
Așadar, creștinii respectă acest obicei și taie porcul de Ignat, pe 20 decembrie. Potrivit calendarului ortodox, această zi este de mare sărbătoare, pentru că este sărbătorit Sfântul Ignație Teoforul. Pe 20 decembrie nu este dezlegare la dulce, însă românii se înfruptă din delicioasa pomana porcului.
Dar ce semnificație are pomana porcului de Ignat? Sacrificarea porcului din ogradă are rădăcini încă de pe vremea ștrămoșilor daci. Atunci, porcul era sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă.
Mai mult, locul ales pentru tăierea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate. Femeia, de obicei, se ocupă de tranşarea cărnii, dar numai după ce bărbatul face semnul crucii cu cuţitul asupra porcului sacrificat, zicând: „Tatăl nostru. Să-l mâncaţi sănătoşi”.
După ce porcul din ogradă este tăiat, românii fac pomana porcului, care reprezintă un ospăț pentru vecinii și rudele care au ajutat la sacrificarea animalului. De aceea, cei care au ajutat primesc friptură proaspătă, cu mămăligă caldă și un pahar de vin.
Totodată, se speculează că pomana porcului de Ignat atrage belșugul, bunătatea și sănătatea. Se spune că este musai să vezi sânge de Ignat și să mănânci carne proaspătă, ca să fii sănătos și puternic tot anul.
Tot în această zi, este interzisă prestarea altor munci: spălatul, cusutul sau măturatul casei. Conform obiceiului, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Tăierea trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice.
După cum îi spune și numele, avem nevoie de carne de porc, dar asta după ce pârlim și frăgezim bine porcul, dându-l cu sare. Pentru a avea cea mai bună rețetă de Pomana Porcului, avem nevoie de mai multe ingrediente, dar în primul rând multă carne de porc, după cum urmează:
Toată carnea o tăiem în cubulețe mici și, după gust, punem condimente, de la sare, piper, și ce mai considerăm că eeste necesar.
Se ia o cratiță adâncă în care se pune untura și se încinge bine. După asta, punem toată carnea și o lăsăm să se prăjească, până se rumenește bine. Atenție, când o prăjiți, să nu o lăsați până se întărește, că pe urmă e greu de mâncat.
Primele cuburi de carne puse la prăjit sunt cele din ceafă, apoi punem fleica și la final, adăugam și cuburile de organe. Toate trebuiesc lăsate să se rumească bine. Unul din secretele pregătirii acestei rețete este să fie prăjită carnea la foc de lemne. Asta înseamnă că trebuie să faceți asta în curte, dacă aveți, dacă nu se poate și în bucătărie. După ce e gata carnea, rumenită bine, faceți o mămăligă, ca la mama acasă, un mujdei de usturoi și un pahar de palincă. Poftă bună!
Citește și: Pomana Porcului, rețeta tradițională. Secretul preparatului pentru Crăciun