Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, dr. Beatrice Mahler, avertizează asupra riscurilor grave ale fumatului cronic și necesitatea unei analize periodice. Ea a subliniat că indivizii care fumează cel puțin un pachet de țigări pe zi, de 20 de ani, ar trebui să aibă în vedere efectuarea unei analize vitale pentru verificarea stării de sănătate a plămânilor.
În cadrul unei apariții tv recente, dr. Beatrice Mahler le-a recomandat fumătorilor, cu precădere cei care au acest obicei de mult timp, să-și facă o analiză cu Computerul Tomograf (CT) la torace.
Specialistul a povestit că, în cadrul Institutului „Marius Nasta” au fost tratați mulți pacienți cu cancer pulmonar sau cu metastaze pulmonare ale unor tipuri de cancer care s-au dezvoltat la distanță și care nu au fost detectate la timp.
Această situație este considerată extrem de gravă, deoarece depistarea cancerului în stadiile avansate limitează opțiunile de tratament și reduce șansele de supraviețuire ale pacienților.
”La Marius Nasta sunt foarte mulţi pacienţi care ajung cu cancer pulmonar sau cu metastaze pulmonare ale unui cancer care e, de fapt, un cancer la distanţă şi de care pacientul respectiv nu ştia şi sunt depistate metastazele, apoi căutăm care este sursa primară.
E un fenomen extrem de grav, această depistare tardivă a cancerului şi dacă vorbim de cancerul pulmonar, lucrurile sunt destul de complexe, pentru că plămânul nu are receptor de durere şi practic orice creşte în plămân, dincolo de simptomatologia care e pusă în seama fumatului, adică o tuse care poate fi cel mult iritativă sau poate să lipsească deloc, persoana respectivă nu are simptome”, a declarat Beatrice Mahler.
În continuare, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București a subliniat importanța prevenției prin folosirea programelor de screening, dar și a renunțării la fumat, dacă se conștientizează riscul real.
Conform avertismentelor sale, este esențial ca persoanele care au fumat cel puțin un pachet de țigări pe zi, mai mult de 20 de ani, iar acum au ajuns la vârsta de 55 de ani, să aibă în vedere efectuarea unui examen CT de torace.
”Este extrem de important să ne îndreptăm căutările sau direcţia de căutare către programe de screening, să îi facem să înţeleagă că orice persoană care fumează de mai mult de 20 de ani, un pachet de ţigări pe zi, trebuie la peste 20 de ani şi mai ales dacă are mai mult de 55 de ani, să îşi facă un examen CT de torace.
În funcţie de rezultat, conduita este variată. Exameinările se fac repetat, o lungă perioadă de timp, dar există o condiţie impusă de statele care susţin prin programe de sănătate astfel de programe de screening şi anume abandonarea fumatului”, a mai declarat Mahler.
Specialistul subliniază importanța renunțării la fumat și a programelor de consiliere pentru combaterea acestui obicei, cu scopul de a preveni traumele emoționale și costurile financiare semnificative asociate tratamentului oncologic.
În cadrul aceleiași intervenții, dr. Mahler a evidențiat că este esențial ca persoanele care fumează să își dorească măcar să renunțe la acest viciu și să se implice în programe de consiliere specializate.
Vă reamintim că, programul de renunțare la fumat și consilierea pot ajuta fumătorii să depășească dependența de tutun, dar și să reducă riscul dezvoltării unor boli grave precum cancerul pulmonar.
”Trebuie cel puţin să îţi doreşti să te laşi de fumat, trebuie cel puţin să te duci la un program care să te consilieze în vederea renunţării la acest obicei şi o dată făcuţi paşii ăştia sunt şanse mari să depistezi persoanele în timp util.
Atunci când vorbim de astfel de programe de screening, nu cred că trebuie să vorbim de relaţia cost-eficienţă sau pe termen scurt. Ar trebui să ne gândim la programe de cost eficienţă pe termen lung pentru că trauma emoţională, care nu poate fi cuantificată în bani costul tratamentului oncologic, a radioterapiei, a tratamentului chirurgical, a consilierii psihologice, nu doar pentru pacienţi, ci şi pentru familie, cumulate şi calculate în ani înseamnă mult mai mulţi bani, decât un CT făcut la o parte a populaţiei care folosesc acest tip de obicei”, a precizat Beatrice Mahler.