Din istoria noastră tot românul știe că lui Ștefan cel Mare i-a cam plăcut viața și că a mai călcat și strâmb în timpul căsătoriilor sale. Totuși puțini știu că moralitatea în privinţa relaţiilor amoroase nu a fost punctul forte nici al lui Mihai Viteazul. Deşi însurat cu doamna Stanca, în dese cazuri voievodul mai călca în străchini.
Domnița Velica, o frumoasă blondă, a fost marea lui pasiune. A cunoscut-o în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Báthory l-a primit cu onoruri regale. Domnița Velica era fiica logofătului Ion din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna).
Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Domnița Velica era stabilită în Transilvania și măritată cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory.
În anul 1600, Mihai Viteazul a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“.
De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: „Gospodja Velica“ (Doamna Velica).
În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale.
Nu se știe și nici nu vom şti vreodată dacă Mihai Viteazul intenționa să divorțeze de Doamna Stanca pentru a se însura cu Velica, sau dacă acesta a fost vreun motiv de ruptură între el și o parte din boierii munteni. Cert este că după asasinarea lui Mihai, despre Velica nu s-a mai auzit absolut nimic.