Anul Nou 2020, un an bisect. De ce e nevoie ca luna februarie să aibă 29 de zile o dată la 4 ani

Anul Nou 2020 este sărbătorit astăzi la nivel mondial. Am intrat într-un an special, un ciclu care va avea de această dată 366 de zile și nu 365 ca restul, deoarece luna februarie va număra 29 de zile. Acest lucru se întâmplă o dată la 4 ani.

De ce e nevoie ca luna februaie să aibă 29 de zile

Calendarul iulian

Calendarul iulian a apărut în anul 46 î.Hr. și i se spune așa deoarece el a fost introdus de Caius Iulius (100 î.Hr. – 44 î.Hr.). Până atunci, se folosea calendarul roman, despre care nu s-au păstrat foarte multe date. Se pare că foloseau un ciclu de 10 luni și îl numeau ”annus”, denumirea pentru an din limba latină. Se bazau mai mult pe fazele lunii, iar lunilor li s-a dat și un nume, prima lună a anului fiind Martius, după zeul Marte. Aprilie, a doua lună, venea din latinescul ”aperio” care înseamnă ”deschide”, deoarece atunci se deschideau mugurii plantelor. Ianuarie și februarie s-au adăugat în secolul VII î.Hr. Luna februarie era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

Abia în anul 46 î.Hr., un grup de astronomi din Alexandria, sub Sosigene, a alcătuit un nou calendar care avea în centru mișcarea soarelui pe durata întregului an. S-au păstrat denumirile deja existente pentru cele 12 luni. Anul normal avea 365 de zile, iar o dată la 4 ani, 366. Se adăuga o zi, dublându-se ziua de 24 februarie.

Mesajul lui Călin Georgescu pentru toți românii, după ce a câștigat alegerile parțiale: ”De aici a început...

Ce a postat Dana Budeanu, după ce Marcel Ciolacu a pierdut turul I al alegerilor prezidențiale

Fiica Elenei Lasconi, REACȚIE TRANȘANTĂ! ”Eu și mama...”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

La 1 ianuarie 45 î.Hr., a intrat în vigoare noul calendar iulian, căruia astăzi i se spune ”calendarul pe stil/rit vechi”. Era un calendar simplu, însă ce i se putea reproșa era formula după care se adăuga anul bisect, acesta fiind tot mai des, iar la 128 de ani, rămânea în urmă cu o zi.

Calendarul gregorian

În a doua jumătate a secolului XVI, Luigi Lilio, profesor de medicină, a propus un nou calendar, la inițiativa Papei Grigore al XIII-lea (1572-1585).  Acest calendar are 365 de zile, este împărțit în 12 luni de lungimi diferite – 11 au 30 sau 31 de zile, iar a doua lună a anului, 28. În același timp, se adaugă o dată la 4 ani, o zi suplimentară, astfel anul bisect având 366 de zile. La data de 24 februarie 1582, Papa Grigore al XII-lea a emis o bulă papală prin care s-a decis ca numărătoarea zilelor să fie decalată cu 10 zile: 4 octombrie a devenit astfel vineri 15 octombrie 1582.

Acest calendar s-a numit gregorian sau ”pe stil nou”. Acesta este cel mai folosit din lume. Țările catolice au introdus primele acest calendar: Italia, Spania, Portugalia (chiar din 1582); acestea au fost urmate de Franţa (1583); Austria, Boemia, cantoanele elveţiene (1584), iar în țările reformiste acest calendar a ajuns în după 1700 – Germania, Danemarca, Norvegia; Anglia (1752) şi în Suedia (1753).

Calendarul gregorian, în România: anul bisect

În anul 1919, a fost introdus și în România calendarul gregorian. Măsura a fost adoptată în timpul guvernului condus de Ion I. C. Brătianu, iar data de 1 aprilie 1919 a devenit astfel 14 aprilie, același an.