Catolicii mănâncă miel și ciocnesc ouă de Paște? Ce tradiții respectă, de fapt

Anul acesta, Paștele Catolic se sărbătorește pe data de 9 aprilie. La fel ca și Paștele ortodox, Paștele catolic comemorează Învierea Mântuitorului. Tradițiile și obiceiurile se aseamănă între cele două, însă multă lume se întreabă: catolicii mănâncă miel și ciocnesc ouă de Paște?

Paștele catolic, tradiții și obiceiuri. Catolicii mănâncă miel și ciocnesc ouă de Paște?

De pe masa de Paște nu lipsesc niciodată bucatele tradiționale. Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc în zile diferite, însă semnificația celor două este aceeași. În ceea ce privește masa de Paște, bucatele sunt aproape aceleași.

În realitate, cel mai comun obicei care poate fi fi observat atât în cazul creștinilor catolici, cât și în cazul celor ortodocși, este vopsirea ouălor roșii. Potrivit legendei, Maica Domnului a venit în locul unde Iisus a fost răstignit și a așezat un coș cu ouă lângă Cruce, iar sângele Mântuitorului a picurat și a înroșit ouăle.

Concluzia CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Atacuri cibernetice și manipularea procesului electoral

Lucruri mai puțin știute despre Călin Georgescu. Din ce familie provine și câți copii are

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Mâncărurile tradiționale din cadrul sărbătorilor pascale la catolice sunt drobul, pasca, cozonacul și carnea de miel. De cele mai multe ori, carnea de miel se regăsește într-o ciorbă foarte gustoasă. Ciocnitul ouălor este, de asemenea, o tradiție care se respectă de Paștele catolic.

Vânătoarea de ouă este o altă tradiție occidentală amuzantă pe care lumea ortodoxă nu o împărtășește. Jocul tipic de Paște este spargerea ouălor, care simbolizează învierea și viața nouă.

De asemenea, există și diferențe între tradițiile pascale în modul în care bisericile intră în Postul Mare. În Biserica Ortodoxă, de exemplu, nu există o slujbă de Miercurea Cenușii, ci numită Duminica Iertării.

Miercurea Cenușii pune accentul pe împăcarea cu Dumnezeu, iar Duminica iertării le amintește credincioșilor de importanța împăcării între ei. Din acest motiv, există tradiția de a cere iertare familiei, prietenilor și tuturor celor pe care îi cunoașteți sau îi întâlniți în acea zi.

Totodată, catolicii și protestanții pot alege la ce să renunțe în Postul Mare, cum ar fi ciocolata, pe când postul ortodox este mult mai strict din acest punct de vedere. Cei care postesc nu consumă, timp de 40 de zile, carne, ouă, lactate și nu beau alcool.

Citește și: Ce tradiții și obiceiuri există în Săptămâna Luminată și ce este interzis să faci în prima săptămâna de după Paște

De ce Paștele catolic este sărbătorit în altă zi față de Paștele ortodox?

Anul acesta, Paștele catolic este sărbătorit pe data de 9 aprilie, iar cel ortodox pe 16 aprilie, însă de ce este prăznuit în zile diferite? Ei bine, inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Învierea Mântuitorului în aceeași zi.

Însă, după Marea Schismă din anul 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două. Biserica Apuseană se afla sub conducerea papei, iar cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai mult de atât, în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian, cel pe stil vechi, astfel făcându-se trecerea la calendarul modern. Bisericile nu au acceptat reforma georgiană, păstrând calendarul iulian. În timp, diferența dintre cele două calendare a continuat să crească, iar după 1900 a ajuns să fie de 13 zile.

Citește și: Cum se calculează data Paștelui. De ce Paștele catolic și cel ortodox pică în zile diferite

Cea mai puternică rugăciune care se rostește la Învierea Domnului

”Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai învrednicit pe noi a trece vremea cinstitului şi dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a însemnat de Tine şi s‑a dat nouă prin Tine; Cel ce ai pus nouă pocăinţă pentru mântuirea sufletelor şi curăţia trupurilor şi spre izgonirea demonilor; Care ne‑ai arătat nouă spre închinare chipul cinstitei Tale cruci şi ne‑ai dăruit să o sărutăm cu atingerea nevrednicelor noastre buze;

Cel ce ne‑ai învrednicit să auzim de învierea prietenului Tău Lazăr şi de intrarea Ta în Ierusalim, întâmpinat fiind de pruncii evreieşti care grăiau, strigând: osana întru cei de sus; şi să vedem mântuitoarele Tale patimi şi să ne închinăm dumnezeieştii Tale răstigniri, suliţei, trestiei, buretelui, pogorârii celei de pe cruce şi îngropării, şi să ajungem la cinstita şi dumnezeiasca Ta înviere. Pentru aceea, văzând ziua învierii Tale, cu bucurie strigăm Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, şi împreună cu îngerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toţi sfinţii şi cu preacurata Maica Ta, Te slăvim, lăudându‑Te pe Tine, marele Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Şi acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceştia, care vin sub acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăinţa lor şi‑i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte‑i ca pe desfrânata ce plângea, şi ca pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l‑ai primit.”

Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga. Pune frica Ta în inimile lor ca să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă‑le lor să păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta. Învredniceşte‑i pe dânşii fără osândă să vină şi să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi cu cinstitul Tău Sânge, ca, primindu‑le cu vrednicie, să fie părtaşi împărăţiei Tale, lăudându‑Te şi slăvindu‑Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.”