Românii sunt în marea majoritate ortodocși, iar Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Din acest motiv, există o multitudine de tradiții interesante în jurul acestei perioade. Este o adevărată călătorie care merge în adâncul modului în care oamenii au descoperit această sărbătoare, cu sute de ani în urmă și cum înțeleg oamenii de astăzi aceste obiceiuri și superstiții. Există tradiții și legat de lumina de la Înviere. Iată așadar, ce se face cu Lumina de la Înviere.
În seara dinaintea acestui eveniment special, oamenii merg la biserică pentru a participa la slujbă. Ei poartă cu ei o lumânare pentru că la miezul nopții, preotul va ieși din biserică cu „lumina învierii” și o va da oamenilor. Recunoașterea învierii lui Isus este marcată de cuvintele preotului „Hristos a înviat!”, iar mulțimea răspunde: „Adevărat, a înviat!”. Aceste exclamații vor fi folosite ca forme de salut pentru zilele următoare.
De asemenea, unii dintre credincioșii prezenți la slujbă, iau coșuri pe care le-au umplut cu alimente pe care le-au gătit în zilele precedente, în special pască și ouă roșii. Cei care aduc coșurile participă la întreaga ceremonie care durează de obicei până dimineața. Motivul pentru care fac acest lucru este pentru că, la sfârșitul ceremoniei, preotul urmează să binecuvânteze mâncarea stropind-o cu apă sfințită.
Vezi și Ce se face cu lumânarea rămasă de la Învierea Domnului. La ce trebuie să o folosească românii
Unul dintre elementele cheie ale oricărei sărbători este… mâncarea. Ei bine, de Paște, românii pregătesc o masă specială care constă în diverse rețete. Unul dintre ele ar fi ouăle vopsite. Au fost vopsite inițial în roșu pentru a simboliza sângele lui Isus Hristos, dar în prezent se pot găsi în orice culoare.
Dintre rețetele cu carne, mielul este elementul principal. Așa că poți găsi friptură de miel, ciorbă și „drob” care este o rețetă specifică de Paște, având ca ingrediente principale, organe de miel. Nu se pot rata cele mai populare preparate: sarmalele și salata boeuf. La desert, există pască făcută din brânză, smântână sau ciocolată și cozonac.
Paștele Ortodox este mai mult decât o simplă sărbătoare. Este o perioadă a anului în care familiile se reunesc și oamenii privesc viitorul într-o lumină mai strălucitoare. Aduce speranță unora și este un nou început pentru mulți, în timp ce sunt înconjurați, desigur, de simbolism și tradiții străvechi.
Când vine vorba de tradiții și superstiții, povestea merge mult înapoi în timp și demonstrează că dincolo de natura noastră, mereu ne întoarcem la lucruri și obiceiuri care ne fac să ne simțim în siguranță sau binecuvântați. În funcție de regiunea României, obiceiurile pot varia, iar simbolistica pe care le oferă se poate schimba de la o persoană la alta, dar sunt puține dintre ele care sunt luate în considerare de toată lumea.
Citește și Lumânarea de la Înviere. Ce trebuie să faci cu ea, de fapt, după ce s-a luat lumină de la biserică
Astfel există și superstiții legate de lumina de la Înviere. Potrivit acestora, credincioșii trebuie să țină aprinsă lumânarea de la Înviere până când ajung acasă. După ce fac semnul crucii, aceștia trebuie să o stingă de pragul de sus al ușii de la intrare.
Lumânarea pe care o folosești pentru a „lua” lumina în acea noapte trebuie să se păstreze în casă și să fie aprinsă în caz de necaz. Așadar, ori de câte ori ai nevoie, când te afli în momente de încercare, primejdie, vreme rea sau boală este bine să aprinzi această lumânare. Alte superstiții mai spun că această lumânare nu se aruncă, ci se arde câte puțin din ea, pe parcursul săptămânii luminate. O altă variantă poate fi cea a aprinderii acesteia, la biserică, în spațiul special destinat, sau la un mormânt al cuiva drag.