Mărțișorul este o tradiție străveche în România care marchează începutul primăverii și se sărbătorește întotdeauna pe 1 martie. Numele Mărțișorului înseamnă, de fapt, „micul martie” în română și este sărbătorit prin legarea unui șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în istoria tuturor românilor. Firul alb simbolizează puritatea și noile începuturi, în timp ce firul roșu reprezintă puterea, pasiunea și dragostea. Iată care mai este semnificația Mărțișorului, în materialul următor!
Luna Martie este luna pe care majoritatea românilor o așteaptă cu nerăbdare, semnificând începutul primăverii. Totodată, este luna în care se împart mărțișoare, accesoriile împodobite cu șnur împletit din ață roșie și albă. De obicei, mărțișorul se atârnă de haine, la încheietura mâinii sau chiar la gât, și sunt împărțite între familie și prieteni.
Puțini știu, însă, semnificația Mărțișorului! Originile acestuia nu sunt cunoscute cu exactitate, însă se presupune că datează de pe vremea daco-tracilor. Atunci, șnururi din lână albă și roșie erau oferite în familie și apropiaților, alături de urările precum cele de noroc, prosperitate, bunăstare sau sănătate.
Conform legendei, două fete tinere se jucau în zăpadă când au fost vizitate de un bătrân cu părul alb și cu barbă lungă. După ce au fost întrebate de ce nu sărbătoresc începutul primăverii, fetele au primit un mărțișor. Apoi, acestea au început apoi să facă schimb de mărțișoare în semn de prietenie și noroc.
O altă legendă populară spune că Mărțișorul provine de la primul hanat al bulgarilor pe Dunăre, în anul 681. Totodată, acest accesoriu ar fi apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. La vremea respectivă, albul însemna pace, iar roșul război. Conform scrierilor istorice, Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Pe de altă parte, arheologicii au scos la iveală, la Schela Cladovei din România, amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Acestea erau alcătuite din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Prima dată, mărțișorul a fost atestat într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu.
Fetele tinere obișnuiau să poarte mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. Apoi îl scoteau și îl atârnau de un copac, iar cu moneda cumpărau caș.
Una dintre cele mai cunoscute legende care vorbesc despre mărțișor la români este cea a Babei Dochia, un personaj extrem de important în mitologia românească. Se spune că Baba Dochia pornea mereu cu oile pe munte, an de an, de 1 martie, pentru a căuta Mărțișorul. Dacă îl descoperea, Primăvara începea iar Dochia rămânea sus, pe munte, împreună cu turma sa, până la venirea Iernii.
Tot o altă legendă spune că Baba Dochia și-a trimis nora la râu să spele un ghem de lână neagră, pe timp de iarnă. Tânăra trebuia să spele ghemul până devenea alb. La scurt timp, ea a fost ajutată de o fată, care i-a dat o floare ce a înălbit ghemul. Când a văzut floarea, Baba Dochia a crezut că i-a fost dăruită nurorii sale de către Mărțișor, așa că a pornit pe munte în căutarea lui. Tot urcând tot mai sus, soarele a topit zăpada, iar Baba Dochia își dăduse jos cojoacele. Cum nu era încă 1 martie, ninsoarea și gerul au transformat-o pe Baba Dochia într-o stâncă.
Pe 1 martie, atunci când ne punem mărțișor la mână, trebuie să avem grijă să-l prindem cu nod. Se spune că nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de ţine. Mai mult de atât, cele două împletituri te feresc şi ele de ghinion.
O altă legendă străveche spune că de zilele Babelor, adică între 1 și 9 martie, baba Dochia obişnuieşte să toarcă şi să îşi scuture cele nouă cojoace, unul câte unul, în fiecare din cele nouă zile. Dacă în acele zile va ploua, înseamna că veți avea un an rău. Dacă va fi soare, veți avea parte de prosperitate și noroc.
Tot o superstiție veche spune că mărțișorul trebuie purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Dacă veți face acest lucru, el va aduce belșug în case. Pe deasupra, dacă vă puneți o dorință în timp ce îl atârnați în pom, aceasta se va împlini numaidecât
Citește și: Tradiții și obiceiuri de 1 Martie. Ce trebuie să faci în prima zi de primăvară ca să ai noroc tot anul
Șnurul mărțișorului este împletit întotdeauna din materiale textile de culoare albă și roșie. Roșul este culoarea principală, cea care semnifică sângele. Totodată, există numeroase opțiuni populare pentru a înfrumuseța mărțișorul. Aici putem aminti coșarul, potcoava, trifoiul cu 4 foi ș.a.m.d,
În funcție de zonele țării, există mai multe obiceiuri în ceea ce privește mărțișorul și perioada în care acesta trebuie purtat. Potrivit folclorului, cuvântul mărțișor provine de la forma arhaică marț a lunii martie, adică marț sau mărțiguș.
De exemplu, în Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni din luna martie, apoi este atârnat de uși ori ferestre sau de coarnele animalelor domestice. În acest fel, duhurile rele se sperie și dispar de la casa omului.
Citește și: Idei de cadouri pentru 8 Martie. Daruri cu care poți impresiona de Ziua Femeii
În Dobrogea, mărțișorul se poartă până când vor veni berzele, apoi este aruncat spre cer. Istoricii susțin că este strict interzi să arunci mărțișorul la gunoi, pentru că vei avea ghinion. În schimb, dacă îl legi cu un nod și îl păstrezi, te va apăra de ghinioane pe viitor.
În unele sate din Transilvania, mărțișorul purtat se va agăța la ușă sau la fereastră pentru ca norocul să intre în locuințele oamenilor.
În zona Moldovei, Maramureș și Bucovina, pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete. În schimb, ei oferă fetelor mici cadouri simbolice.
Citește și: Mărțișoare norocoase. Ce simboluri trebuie să alegi