Câte ore trebuie să dormi în fiecare noapte, de fapt. Studiul care desființează ‘somnul de 8 ore’

Fiecare dintre noi a auzit măcar odată de „Mitul celor opt ore de somn”. Încă de când eram mici, mama ne spunea că trebuie să dormim 8 ore, cel puțin. Se pare că este doar un mit, deoarece un nou studiu arată câte ore trebuie să dormi în fiecare noapte, de fapt.

Un nou studiu desființează mitul celor opt ore de somn

Deseori ne facem griji cu privire la faptul că stăm treji în mijlocul nopții. Dar ar putea fi un lucru bun pentru tine. Un număr din ce în ce mai mare de dovezi, atât din știință, cât și din istorie, sugerează că somnul de opt ore ar putea fi nefiresc.

La începutul anilor 1990, psihiatrul Thomas Wehr a efectuat un experiment în care un grup de oameni a fost scufundat în întuneric timp de 14 ore în fiecare zi, timp de o lună. A fost nevoie de ceva timp pentru ca somnul lor să se regleze.

Moment cutremurător la înmormântarea Andreei, fiica lui Igor Cuciuc. Gestul sfâșietor făcut de artist, toată lumea a izbucnit în lacrimi

Carmen Iohannis, apariție de senzație în Germania. Cum s-a îmbrăcat prima-doamnă. Detaliul pe care l-a observat toată lumea la ținuta ei

Înmormântarea lui Silviu Prigoană, ILEGALĂ?!? Un avocat a sesizat aspectul ilicit

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Dar până în a patra săptămână subiecții se stabiliseră într-un tipar de somn foarte distinct. Aceștia dormeau mai întâi patru ore, apoi se trezeau pentru una sau două ore înainte de a intra într-un al doilea somn de patru ore.

Deși cercetătorii în domeniul somnului au fost impresionați de studiu, în rândul publicului larg persistă „Mitul celor opt ore de somn”. În 2001, istoricul Roger Ekirch, de la Virginia Tech, a publicat o lucrare fundamentală, elaborată în urma a 16 ani de cercetări, dezvăluind o mulțime de dovezi care arată că oamenii obișnuiau să doarmă în două reprize distincte. În afară de aceste studii, recent a mai apărut un studiu în urma căruia oamenii de știință au descoperit cantitatea ideală de somn.

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge și de la Universitatea Fudan spun că „șapte ore de somn este cantitatea ideală de somn pentru persoanele de vârstă mijlocie și de la vârsta a doua în sus”. Același studiu a mai arătat că somnul prea puțin sau prea mult este asociat cu performanțe cognitive și sănătate mintală mai slabe.

Mai mult de 500 de referințe la un model de somn segmentat

În cartea publicată de istoricul Roger Ekirch sunt prezentate peste 500 de referiri la un model de somn segmentat. Datele, conform istoricului, apar în jurnale, documente de la tribunal, cărți medicale și literatură, de la Odiseea lui Homer până la o relatare antropologică a triburilor moderne din Nigeria.

La fel ca experiența subiecților lui Wehr, aceste referințe descriu un prim somn care începea la aproximativ două ore după apus, urmat de o perioadă de veghe de una sau două ore și apoi de un al doilea somn.

„Nu este vorba doar de numărul de referințe – este vorba de modul în care se referă la acest lucru, ca și cum ar fi un lucru cunoscut”, spune Ekirch.

În timpul acestei perioade de veghe, oamenii erau destul de activi. Se ridicau adesea, mergeau la toaletă sau fumau tutun, iar unii chiar își vizitau vecinii. Cei mai mulți oameni rămâneau în pat, citeau, scriau și adesea se rugau. Ekirch a constatat că referințele la primul și al doilea somn au început să dispară la sfârșitul secolului al XVII-lea. Acest lucru a început în rândul claselor superioare urbane din nordul Europei și, în următorii 200 de ani, s-a răspândit în restul societății occidentale.

Până în anii 1920, ideea unui prim și al doilea somn a dispărut complet din conștiința noastră socială. El atribuie schimbarea inițială îmbunătățirii iluminatului stradal, a iluminatului casnic și a creșterii numărului de cafenele, care uneori erau deschise toată noaptea. Pe măsură ce noaptea a devenit un loc de activitate legitimă și pe măsură ce această activitate a crescut, timpul pe care oamenii îl puteau dedica odihnei a scăzut.

O altă carte, un studiu aprofundat asupra acestui mit, al celor opt ore de somn, relevă faptul că „Durata recomandată a somnului pe baza studiilor de laborator este de aproximativ 20 de minute – și nu prea aproape de ora de culcare.”

Vezi și: Orele în care creierul nu mai funcționează cum trebuie. Descoperirea făcută într-un studiu de la Harvard

Mitul celor opt ore de somn, modelele, sănătatea mintală și bunăstarea individului

În cadrul unei cercetări publicate la 28 aprilie 2022 în revista științifică Nature Aging, oamenii de știință din Marea Britanie și China au examinat date de la aproape 500.000 de adulți cu vârste cuprinse între 38 și 73 de ani.

Participanții au fost întrebați despre modelele lor de somn, sănătatea mintală și bunăstarea lor și au luat parte la o serie de teste cognitive. Imagistica cerebrală și datele genetice au fost disponibile pentru aproape 40.000 dintre participanții la studiu.

Analizând datele, echipa a descoperit că atât durata insuficientă, cât și cea excesivă a somnului au fost asociate cu performanțe cognitive deficitare, cum ar fi viteza de procesare, atenția vizuală, memoria și abilitățile de rezolvare a problemelor.

Șapte ore de somn pe noapte a fost cantitatea optimă de somn pentru performanța cognitivă, dar și pentru o bună sănătate mintală, persoanele care au prezentat mai multe simptome de anxietate și depresie și o stare de bine generală mai proastă dacă au raportat că au dormit mai mult sau mai puțin timp.

„A avea un somn bun este important în toate etapele vieții, dar mai ales pe măsură ce îmbătrânim. Găsirea unor modalități de îmbunătățire a somnului pentru persoanele în vârstă ar putea fi crucială.

Îi ajută să își mențină o bună sănătate mintală și bunăstare și să evite declinul cognitiv, în special în cazul pacienților cu tulburări psihiatrice și demențe.”, spun cercetătorii acestui nou studiu.

Cercetătorii spun că un motiv posibil pentru asocierea dintre somnul insuficient și declinul cognitiv se poate datora perturbării somnului profund. S-a demonstrat că întreruperea acestui tip de somn are o legătură strânsă cu consolidarea memoriei, precum și cu acumularea de amiloid. Este vorba de o proteină cheie care, atunci când se îndoaie greșit, poate provoca „încurcături” în creier, caracteristice anumitor forme de demență. În plus, lipsa somnului poate împiedica capacitatea creierului de a se debarasa de toxine.

Echipa a descoperit, de asemenea, o legătură între cantitatea de somn și diferențele în structura regiunilor creierului implicate în procesarea cognitivă și memorie, din nou cu schimbări mai mari asociate cu mai mult sau mai puțin de șapte ore de somn.