Suntem la final de 2022, iar conflictul din Ucraina nu dă semne de încetare. În timp ce Zelesky se adresează Congresului american, Vladimir Putin își anunță planurile de război pentru 2023. Conform acestuia, se vor investi și mai mulți bani în armată, măsura fiind confirmată de Serghei Șoigu, aflat în Belarus. Conform datelor se dorește sporirea efectivelor militare la 1,5 milioane de soldați, demers care deja este în pregătire.
În plin conflict, administrația de la Casa Albă anunța vizita lui Volodimir Zelensky la Washington. În acest moment Statele Unite sunt cel mai important aliat al Ucrainei în acest conflict. Era de așteptat să se întâmple și asta. Presa americană a lăudat întâlnirea dintre Joe Biden și președintele ucrainean. La ora la care scrie acest material, Zelensky s-a adresat deja Congresului american.
Președintele ucrainean a făcut miercuri apel la sprijinul pe termen lung al SUA în discursul său în fața Congresului american. De la tribună acesta a afirmat că ajutorul american nu este „caritate”. Zelensky spune că este o „investiție în securitatea globală și democrație”.
La începutul zilei de miercuri, Zelenski a vizitat Casa Albă. Aici a avut loc întâlnirea cu președintele american Joe Biden și au susținut o conferință de presă comună. Statele Unite vor trimite Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,8 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut chiar de Biden. Va consta într-un pachet masiv care va include pentru prima dată o baterie de rachete Patriot și bombe ghidate de precizie pentru avioanele lor de luptă.
De cealaltă parte, Vladimir Putin și-a trimis minstrul Apărării, Serghei Șoigu, în Belarus. Unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin, a fost văzut traversând holul Palatului prezidențial din Minsk, Belarus, șchiopătând vizibil și ascunzându-și mâna dreaptă în buzunar.
Cu doar o zi mai devreme, Ministerul Apărării a publicat o înregistrare video care pretinde că îl arată zburând într-un elicopter în apropierea liniei de front din Ucraina, fără probleme vizibile la picior sau la braț.
Acest lucru s-a întâmplat în timp ce Vladimir Putin a sosit, de asemenea, la Minsk pentru a se întâlni cu Alexander Lukașenko, unul dintre puținii săi aliați internaționali rămași, alimentând temerile că va împinge Belarusul să se alăture unui nou atac asupra Ucrainei.
Călătoria lui Vladimir Putin la Minsk a avut loc în timp ce navele de război rusești au plecat luni pentru a lua parte la exerciții navale comune cu China. În cadrul întâlnirilor cu Lukașenko, Vladimir Putin și-a dezvăluit planurile pentru 2023, dorința fiind de a investi masiv în armata rusă, astfel crescând efectivele la 1,5 milioane de soldați. Deși Lukașenko a reiterat ideea de neimplicare a trupelor sale în conflictul ruso-ucrainean, exercițiile militare din Belarus par a spune cu totul altă poveste.
Un editorial publicat în „The Economist” vorbește de mai multe piste cu ajutorul cărora se poate ajunge la o finalitate a acestui conflict. În articolul intitulat „Ucraina are o șansă de a lupta în 2023”, analistul Edward Carr pune pe masă toate cele patru etape care ar putea duce la o rezoluție. În același timp, arată posiblitatea ca Vladimir Putin, în disperare de cauză, să recurcă la armele chimice din dotare:
„Vladimir Putin ar putea recurge la arme chimice sau nucleare – deși nici măcar acest lucru nu ar deschide calea spre o victorie rusă. Cel mai probabil, el își va reduce pierderile într-o încercare de a se agăța de putere sau va fi abandonat de elite.
Anul va începe cu Vladimir Putin sperând să apară ceva: un impuls care să se schimbe pe câmpul de luptă, ajutorul militar chinezesc, scindarea unității europene sau perspectiva unui Donald Trump reales care să abandoneze Ucraina.
Vladimir Putin știe că orice este posibil în război. Dar el trebuie să știe, de asemenea, că valul este împotriva lui.”, spune Edward Carr, pentru The Economist.
Deși presiunea Occidentului este mare, și izolarea la aceleași cote, Vladimir Putin nu dă semne că cedează. Dovadă stau și recentele declarații privind investițiile în armată. O altă dovadă este prezența în Belarus, Iran, precum și discuțiile dintre Putin și Beijing.
Cum se va termina acest conflict în 2023 și când, rămâne de văzut, dar concluzia este că decizia trebuie să vină de la Kremlin, și nu din Ucraina.