Sunt foarte multe cazuri în care unii dintre români decedează fără ca aceștia să fi avut copii, adică moștenitori. În aceste cazuri, averea acelor decedați va merge către rudele lor. Care sunt rudele care au întâietate la averea defuncților, de fapt.
Dacă ne gândim să moștenim pe cineva, trebuie să fim siguri că legea ne permite asta sau măcar că cel decedat s-a gândit la noi ca beneficiari ai averii lui sau ai unei părți din avere și ne-a lăsat ceva printr-un testament.
Conform Codului civil, moștenirea poate fi de două feluri. Cea legală, prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului (însă nu și concubinilor) și cea testamentară, ce dă o formă concretă dorințelor defunctului, indiferent de modul în care este actul întocmit.
Moștenirea sau succesiunea este cea care asigură transmiterea averii unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață.
Regulile moștenirii sunt numeroase și stricte, acestea regăsindu-se în totalitate în Codul civil. În acest articol ne vom referi doar la aspectele cele mai importante.
Astfel, când o persoană se află în viață la momentul deschiderii moștenirii, respectiv la momentul decesului persoanei, potrivit Codului civil, aceasta are posibilitatea de a moșteni o rudă sau pe cel care a menționat-o în testament.
De asemenea, Codul civil prevede că anumite persoane sunt nedemne de a moșteni pe cineva, adică nu pot fi moștenitorii acelei persoane, după cum se arată în următoarele cazuri:
-persoana a fost condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
-persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
-persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
-persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul,
-persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului.
Există câteva rude care în cazul decesului unui membru al familiei moștenesc automat averea acestuia, chiar împotriva voinței defunctului. Aceste rude sunt:
-soțul supraviețuitor;
-descendenții (copiii și nepoții);
-ascendenții privilegiați (părinții, dar NU și frații).