INS publica recent datele privind rata inflației. Conform acestora, rata anuală a inflației din România a sărit la 15,9% în septembrie 2022. Valorea este cea mai mare din octombrie 2003, de la 15,3% în august, și mult peste așteptările pieței, de 15,2%. Prețurile au crescut la alimente și la produsele nealimentare. Pe de altă parte, ministrul Adrian Câciu face primele estimări depsre când va scădea inflația în România.
Deși nu a avut încă loc ședința Consiliului monetar al BNR, deja se fac primele estimări privind rata inflației și când va scădea inflația. Așa cum spuneam la început, în urmă cu două luni România a înregistrat cea mai mare valoarea de creștere a inflației. Efectul a venit ca urmare a devalorizării leului românesc, dar și pe fondul actualei situații economico-politice din zonă.
Pentru cei mai puțini familiarizați cu termenii, inflația este „o măsură a ratei de creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie de piață”. Inflația, conform definiției, poate apărea atunci când prețurile cresc din cauza creșterii costurilor de producție.
O creștere a cererii de produse și servicii poate provoca inflație. În acest caz, consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs.
Lăsând în urmă definiția inflației, aflăm de la ministrul Adrian Câciu care ar fi previziunile pentru anul care vine, și cam când va scădea inflația în România:
„Inflaţia se va tempera dacă avem curajul să punem stavilă preţului la energie. Cred că trebuie să înţeleagă toată lumea că ceea ce avem ca inflaţie înaltă este generat în trei sferturi din cauză de preţurile la energie.
Eu cred că ne vom mai gândi la o astfel de soluţie, iar inflaţia în 2023 va începe să scadă. Sperăm să ajungem la o inflaţie sub 2 cifre, aşa este prognoza, situaţia va începe să descrească vizibil, undeva din luna martie a anului 2023.”, a explicat ministrul Finanţelor, potrivit Antena 3 CNN.
Deși previziunea pare una optimistă, trebuie luată în calcul și varianta imprevizibilului. Este importantă, în contextul escaladării crizei economice și energetice. Într-adevăr, ministrul are dreptate când face referire la prețul energiei, dar nu este numai atât.
În calcul ar mai trebui luat inclusiv prețul carburanților, cel puțin la nivel local. Creșterile din perioada anterioară la carburanți au avut un efect major asupra prețurilor de producție și consum.
Cât despre cele trei sferturi din cauză, analiștii economici din exterior s-ar putea să nu fie de acord cu Adrian Câciu când vorbește de inflația din România. Proasta gestionare a bugetului, sau mai degrabă lipsa banilor la buget, precum și specula de pe piața de consum a marilor retaileri, este un alt efect al majorării ratei inflației. Cu toate astea, Adrian Câciu spune că „2023 este un an al prudenţei.”
„Dintr-o anumită perspectivă, a cheltuielilor permanente, 2023 este un an al prudenţei. Dar din perspectiva reformelor şi a instumentelor de dezvoltare va fi un an al curajului. Practic, dacă vrem să avem creştere economică trebuie să facem ce am făcut şi în 2022, să investim masiv în sectoarele care pot crea efect de multiplicare ridicat.”, a precizat Adrian Câciu.
Inclusiv aici, poate la fel ca în cazul energiei, era necesară o plafonare a prețurilor la alimentele de bază, cel puțin. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrirle și, în mod real, când va scădea inflația în România.