Șoselele din România au devenit, de-a lungul anilor, tot mai populare și parcurse de către turiști. Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri de la noi din țară întrece Transfăgărășanul și Transalpina, spun amatorii de drumeții. Măsoară 20 de kilometri și se află în inima munților Bucegi. Cum arată șoseaua.
În ultimii ani, șoselele care traversează munții din România au devenit din ce în ce mai populate, având în vedere faptul că tot mai mulți turiști se aventurează pentru a descoperi cele mai frumoase peisaje ale patriei noastre.
Din acest considerent, drumul Transbucegi a fost considerat de anumite persoane mult mai frumos decât faimoasele Transalpina și Transfăgărășan.
Cunoscută și sub numele de Drumul Babelor, șoseaua Transbucegi se desprinde din DN71 chiar înainte de Cabana Cota 1000 și ajunge destul de aproape de Babele și Sfinx, două dintre cele mai apreciate obiective turistice de către amatorii de drumeții pe munte.
Șoseaua Transbucegi are o lungime de 20 de kilometri, dintre care o porțiune de 17 kilometri este asfaltată, prilej ideal pentru șoferii care vor să evadeze la munte pentru câteva zile, mergând pe acest drum.
Citește și Locul de poveste din România, vizitat de puțini turiști. Peisajul este ca în basme
Șoseaua Transbucegi sau Drumul Babelor, oficial DJ 713, este principalul drum de acces din Bucegi. De la Cabana Cota 1000, drumul trece pe lângă Cabană Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu unde, la Cabana Dichiu, cotește brusc în partea dreaptă și străbate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatră Arsă.
„Altitudinea maximă la care ajunge Drumul Babelor este de 1925 m. Drumul Babelor este relativ îngust – chiar foarte îngust pe unele segmente, astfel că abia pot trece două mașini una pe lângă alta. Drumul nu va putea fi practicat de mașini (de mic tonaj – obligatoriu) decât cu limită strictă de viteză.
Drumului Babelor străbate practic Parcul Natural Bucegi, sit Natura 2000 protejat de Uniunea Europeană, ceea ce – pentru că numărul celor care călătoresc pe aici, dar nu respectă muntele este (din păcate) foarte mare – poate pune în pericol zona (grătare, gunoaie, urmele civilizației și așa mai departe).”, scriu cei de la Montaniarzi.