Tarom își are originile în anul 1930, cu 17 ani înainte de venirea perioadei comuniste în România: 1947-1989. Însă compania Tarom a luat ființă la data de 18 septembrie 1954, iar la numai câțiva ani de la lansare opera către aproape toate țările europene. În anul 1966, cu un an după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, Tarom a efectuat și primul zbor peste Atlantic.
În perioada comunistă a avut și o loc și o premieră, și anume, lansarea oficială a avionului de linie Rombac 1-11, primul avion de pasageri construit în România, produs sub licență britanică, însă toate subansamblele avionului au fost realizate în România. El a fost lansat în prezența lui Nicolae Ceaușescu, care, de altfel, dorea ca în decurs de câțiva ani, compania Tarom să înlocuiască avioanele de producţie sovietică cu cele românești, iar astfel, să îşi manifeste independenţa faţă de Moscova în ceea ce privește aeronautica. Însă ce privilegii aveau bogații vremii, care putea zbura la clasa I, cu avionul.
Când ne amintim de Tarom în epoca comunistă, se poate vorbi despre o evoluție calitativă a zborurilor, dar și un progres. Astfel, în 1969 a avut loc ocolul Pământului în 80 de ore de zbor pe o distanţă de 47.000 km, cu un avion IL-18, cu plecare din Bucureşti spre Delhi, Bangkok, Tokio, Honolul, Los Angeles, Ciudad de Mexico, New Zork, Las Palmas, Roma, Istanbul, Bucureşti. De asemenea, în anul 1974 Tarom a realizat primul zbor către Sydney via Calcutta, introducând și zboruri regulate spre New York şi Beijing.
Apoi, în anul 1980, capacitatea de transport a companiei era dublă faţă de anul 1975 şi de zece ori mai mare faţă de anul în care s-a înființat compania. Deja la această dată Tarom opera zboruri către 15 destinaţii interne. Însă cine putea beneficia de zborurile companiei Tarom? De regulă, călătorii erau privilegiați ai sistemului, „bogații” vremii.
Astfel, clasa I Tarom oferea călătorilor anumite beneficii, care astăzi nu se mai regăsesc. Spre exemplu, se dădeau cadouri copiilor care urcau la bord, adulții puteau beneficia de băuturi fine pe care foarte rar le găseai în țară la acea vreme, confort sporit, cu scaune late și cu distanță între ele.
Nicolae Ceaușescu a dorit ca România să devină independetă față de Uniunea Sovietică în ceea ce privește producția de avioane de transport civile. Astfel că, în prezența lui, s-a efectuat și lansarea primului avion de pasageri construit în România, produs la Întreprinderea de Avioane Bucureşti. Acesta a reprezentat o realizare de excepţie a muncitorilor şi inginerilor români. Avionul era produs sub licență britanică, însă toate subansamblele avionului erau realizate în România: motoarele construite la uzina „Turbomecanica”, celelalte componente ale avionului fiind realizate la diferite uzine din țară.
Apoi, între anii 1982 şi 1989 s-au produs nouă aparate Rombac 1-11, toate fiind livrate companiei Tarom. Ceea ce este remarcabil în privința acestor avioane a fost fiabilitatea lor, cu care puține aeronave se puteau lăuda. Niciun Rombac 1-11 nu s-a prăbuşit și niciun pasager nu a murit la bordul unui astfel de avion. În plus, în cele peste trei decenii de exploatare, avionul românesc nu a fost implicat în vreun incident tehnic major.
În prezent Tarom, ca și întreaga industrie aviatică, traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic și financiar, ca urmare și a stării de război din Ucraina, care are efecte lobale economico-sociale.
În primul primul semestru al anului 2022, Tarom a înregistrat o pierdere de 208,7 milioane lei, de la un minus de 176,3 milioane lei în perioada similară a anului precedent, la afaceri de peste 453 milioane lei.
În plus, compania se află acum în plin proces de restructurare și reorganizare, urmând și un plan de măsuri de reducere a costurilor, de evaluare și redimensionare a personalului, dar și de optimizare a flotei și restructurare a rețelei de rute.