Lăsata Secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului 2022. An de an, Lăsata Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului se face în data de 31 iulie. Este o sărbătoare foarte importantă pentru credincioși. În această zi, conform tradiției, nu au voie să facă anumite lucruri. Iată despre ce este vorba.
Biserica Ortodoxă a rânduit Lăsata Secului pentru începutul Postului Sfintei Marii, pe data de 31 iulie. Cu toate acestea, în cazul în care cade într-o zi de miercuri sau vineri, se lasă sec cu o zi înainte. Totodată, postul se poate prelungi și în ziua sărbătorii, dacă acesta cade miercurea sau vinerea. În același timp, se face dezlegare la pește, vin și untdelemn.
Cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este asociat ca fiind sinonim cu „uscat”, adică fără grăsime, de post. De fapt, accentul nu se pune doar pe mâncare. Secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum. Tot în ziua în care se sărbătorește Lăsata Secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului, se mai sărbătoresc și:
Postul Adormirii Maicii Domnului este unul dintre cele mai grele. Conform tradiției, trebuie să ne abținem din consumarea alimentelor până la ora 15:00, în zilele de luni, miercuri și vineri. De asemenea, nici celelalte zile nu sunt ușoare. Marți și joi nu avem voie să consumăm ulei, iar sâmbătă și duminică avem dezlegare la vin și untdelemn.
Pe data de 6 august, în postul Adormirii Maicii Domnului, avem dezlegare la pește. Tot în această zi este prăznuită Schimbarea la Față a Domnului. Sfântul Ioan Gură de Aur le-a spus creștinilor că, cei care nu se pot abține de la mâncare din motive de sănătate, nu trebuie să se îngrijoreze.
„Stăpânul nostru e blând și cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre”, a spus acesta.
În funcție de zonă, există diferite tradiții și obiceiuri cu ocazia Lăsatului de Sec. În unele zone se pregătește o masă bogată, la care se adună toată familia și cei dragi. Aceștia mănâncă și se desfată din plin cu preparatele gustoase, iar de luni vor începe postul.
De asemenea, femeile fac turte pe care le dau mai apoi de pomană pentru sufletele adormiților. Totodată, se duc diferite preparate la biserică. Ele sunt sfințite, apoi consumate cu familia sau date de pomană celor nevoiași.
În zona Munteniei, nurorile prepară plăcinte cu brânză dulce, pe care le duc soacrelor ca relație dintre ele să se „îndulcească”. În Bărăgan se organizează focuri purificatoare. Resturile și oasele de la carnea consumată de credincioși în ultima zi de dulce se adună într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate către răsărit.
Originea acestui post este din secolul V, aproximativ. Atunci, cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat, iar sărbătoarea Adormirii ei a început să primească o importanță mai mare. La început, durata postului, perioada în care trebuie ținut și felul postirii nu erau la fel peste tot.
Cei din părțile Antiohiei posteau doar o zi, pe data de 6 august. Pe de cealaltă parte, cei din Constantinopol posteau 4 zile, iar cei din Ierusalim 8 zile. Alții posteau în luna august, motiv pentru care a fost numit și postul lui August.
Alții posteau în luna septembrie, iar alții deloc, deoarece, spuneau ei, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este zi de mare bucurie, iar Maica Domnului a trecut din viața pământească la cea cerească, potrivit creștinortodox.ro.
În realitate, data și durata postului au fost uniformizate abia în sec XII. Atunci, patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, a hotărât la sinodul local din Constantinopol ca postul să înceapă pe 1 august și să dureze 14 sau 15 zile, până la sărbătoarea Adormirii, de pe 15 august.