Cele mai frumoase mănăstiri din România. Aici mergi dacă vrei să îţi regăseşti liniştea interioară

Țara noastră este una dintre cele mai devotate țări creștine din Europa, fapt care este vizibil în multitudinea de biserici, catedrale și mănăstiri pe care le vezi oriunde mergi. De la bisericile de lemn din Maramureș, la mânăstirile pictate din Bucovina și la bisericile fortificate din Transilvania. România nu este lipsită de lăcașuri de cult deosebite care nu pot fi ignorate. Iată care sunt cele mai frumoase mănăstiri din România.

Cele mai frumoase mănăstiri din România

Indiferent de credințele religioase pe care le ai sau de motivele pentru care vizitezi România, vei aprecia cu siguranță arta și arhitectura acestor edificii religioase.

Prin marea lor valoare istorică, culturală și spirituală, bisericile românești sunt unele dintre cele mai prețuite monumente ale țării. Iată care sunt cele mai frumoase mănăstiri din România.

ȘOC! Silvia Chifiriuc a ajuns de nerecunoscut! Soția lui Petre Roman e schimbată RADICAL, operațiile estetice au distrus-o

BOMBĂ! Brigitte Macron, în costum de baie la 71 de ani. Prima Doamnă e superbă, nimeni NU a știut ce ascunde pe sub haine

Imaginile au devenit virale! Maria Băsescu, în tinerețe! Aparițiile i-au lăsat pe toți fără cuvinte FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Mănăstirea Voroneț

Cea mai cunoscută dintre aceste mănăstiri este Voroneț. Aceasta este bijuteria coroanei bisericilor pictate din România. Mănăstirea a fost ridicată în 1488 la cererea lui Ștefan al III-lea al Moldovei (alias Ștefan cel Mare), pentru a sărbători izgonirea turcilor din Țara Românească.

Frescele colorate îi prezintă pe filozofii Aristotel și Platon, precum și pe apostoli și evangheliști. Deosebit de faimoasă este  fresca Judecata de Apoi, pictată pe fațada de vest. Fresca îl înfățișează pe Isus în vârful acestei scene, de unde judecă întreaga umanitate. În stânga sunt bărbații și femeile drepți care vor merge în rai. În dreapta, un râu de foc îi duce pe păcătoși în iad.

Vopseaua albastră, care este culoarea predominantă a bisericii, nu s-a decolorat în mod miraculos. Așadar nimeni nu știe care este secretul din spatele Albastrului de Voroneț. După cum se pare, meșterii și-au păzit cu înverșunare secretele comerciale. Prin urmare, până astăzi compoziția vopselei rămâne încă un mister.

Legenda Mănăstirii Voroneț

Vechimea locului monahal nu este cunoscută. O legendă ne spune că Ștefan cel Mare, într-un moment de criză în timpul unui război împotriva turcilor otomani, a venit la Sihastrul Daniel la schitul său din Voroneț și i-a cerut sfaturi. Daniel i-a spus să nu predea lupta. Apoi, după victorie, trebuie să ridice o mănăstire cu hramul Sfântului Gheorghe. Intrarea inițială deasupra Bisericii Sfântul Gheorghe, poartă inscripția: 

,,Eu, Voievodul Ștefan, prin Harul Domnului Domnitor al Moldovei, fiul lui Bogdan, am început să construiesc mănăstirea Voroneț spre slava sfântului și cunoscutului Sf. Gheorghe, marele și biruitorul mucenic, în anul 6996 în luna mai, pe 26, într-o zi a lunii, după Rusalii și am avut-o terminată în același an, în septembrie 1488.”

Mănăstirile cele mai frumoase ale României

Mănăstirea Moldovița

Lista cu cele mai frumoase mănăstiri din România se continuă cu o altă mănăstire uluitor de frumoasă din Bucovina. Aceasta este Moldovița. A fost ridicată în 1537 de Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare. Mânăstirea Moldovița este de fapt o cetate cu ziduri puternice groase și turnuri de veghe pe ambele colțuri ale fațadei și la poartă.

Dintre toate mănăstirile pictate, Moldovița este preferata celor mai mulți vizitatori. Silueta sa elegantă stând mândră într-o grădină luxuriantă de flori și este o adevărată bucurie pentru ochi! Pereții exteriori prezintă scene din Asediul Constantinopolului și Judecata de Apoi. Frescele sunt încă într-o formă excelentă, cu albastru viu și sclipiri de aur. Bogăția elementelor figurative și decorative este absolut impresionantă. În colțul de nord-vest al complexului se află o clădire cu două etaje, care era casa trezoreriei. Astăzi clădirea este muzeul mănăstirii, care găzduiește o colecție de broderii, icoane și cărți liturgice.

Scurt istoric al Mănăstirii Moldovița

Originile mănăstirii sunt încă necunoscute, iar unii susțin că a fost construită pe locul unei construcții mai vechi de la începutul secolului al XV-lea. Documentele oficiale datează construcția acesteia în anul 1532 când a fost construită de fiul nelegitim al lui Stefan cel Mare, Petru Rareș, pe o perioadă de 5 ani.

Fiind un mare iubitor de artă, Petru Rareș s-a hotărât să ridice o biserică pictată pe un câmp de lângă râul Ciumărel. În aceeași perioadă, a construit zidurile exterioare și turnurile, transformând locul într-o mică fortăreață. Mănăstirea a fost construită inițial pentru călugări și a fost proiectată cu mai multe tuneluri secrete care puteau fi folosite în caz de asediu, precum și o cameră secretă pentru comoara mănăstirii.

Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița a fost construită în anul 1585 de frații Movilă, nepoții lui Petru Rareș. Pereții exteriori înfățișează scene atât din Vechiul, cât și din Noul Testament. Pereții interiori prezintă niște picturi murale magnifice care fac din Sucevița de neratat atât pentru istorici, cât și pentru apreciatorii de artă.

Fațada bisericii este simplă, fără șiruri de adâncituri ca și celelalte biserici pictate. Ctitorii au vrut probabil să aibă spații mari pentru fresce și au părăsit biserica cu o arhitectură simplă. În interiorul bisericii, frescele arată un joc subtil între abundența aurului și gama largă de culori. Aici vezi mai multe nuanțe de verde decât albastru, spre deosebire de Voroneț și Moldovița.

Legenda Mănăstirii Sucevița

Legenda spune că o femeie care a păcătuit pentru a primi iertarea lui Dumnezeu a adus timp de 40 de ani piatra necesară pentru construcția actuală în căruciorul ei condus de bivoli. În schimbul acestei sarcini grele, ea a vrut să fie înmormântată în interiorul bisericii, dar, din păcate pentru ea, nu a primit această onoare. Acesta este motivul pentru care pe unul dintre colțurile clopotniței este sculptat un cap de femeie din piatră neagră.

Biserica, cu hramul „Învierea Domnului Isus”, a fost construită în stilul arhitectural moldovenesc stabilit pe vremea lui Ștefan cel Mare. Reprezintă o îmbinare armonioasă a elementelor bizantine cu arta gotică, împodobită cu elemente arhitecturale ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

Mănăstirea Putna

Situată în apropierea orașului Suceava, Putna este fără îndoială cea mai importantă mânăstire din Bucovina. Putna a fost una dintre primele mănăstiri construite (1466) de  Ștefan cel Mare, faimosul domnitor moldovean pe care românii îl țin atât de drag la inimă.

Se spune că Ștefan a ales șantierul trăgând cu o săgeată pe un deal din apropiere. Mănăstirea a fost ridicată pe pământul unde a aterizat săgeata. Putna se poate lipsi de frescele exterioare impresionante, dar cele interioare sunt la fel de frumoase ca cele de la Voroneț, Sucevița și Moldovița. De asemenea, Mănăstirea Putna este locul de odihnă a lui Ștefan cel Mare, a celei de-a doua și a treia soții ale sale, și a copiilor lor. În spatele mănăstirii se află un muzeu care adăpostește o mare colecție de obiecte și manuscrise medievale, printre care se numără și Cartea Sfântă pe care Ștefan a purtat-o ​​în luptă. Interiorul bisericii păstrează încă tavanul lambriu din 1743 și mobilierul sobru.

Legenda Mănăstirii Putna

Legenda spune că Ștefan cel Mare, odată învins și rănit în luptă și rătăcind prin țară, a ajuns în cele din urmă la locuința lui Daniil Sihastrul, care i-a dat hrană și adăpost. În miezul nopții, pustnicul l-a luat de mână pe Ștefan și l-a scos din chilie, arătând spre un anumit loc din depărtare și întrebându-l de trei ori la rând dacă a văzut ceva acolo. A treia oară, voievodul a răspuns că a văzut niște luminițe, la care sihastrul a răspuns că acelea nu sunt lumini, ci îngeri, și că locul este sfânt. El a adăugat că, dacă vrea să-și învingă dușmanii, ar trebui să construiască o mănăstire chiar în acel loc. Aceeași legendă ne spune că:

„Binele voievod Ștefan, când s-a hotărât să ridice Mănăstirea Putna, a tras o săgeată dintr-un vârf de munte care nu este departe de locul unde se află astăzi mănăstirea. Și acolo unde a aterizat săgeata, acolo a fost construit altarul. Avea și trei scutieri de la țară, executorul copiilor și doi pagi le trag săgețile. Deci acolo unde a aterizat săgeata executorului copiilor, acolo au făcut poarta, iar acolo unde a aterizat săgeata uneia dintre pagini s-a construit clopotnița”.

Muntele de unde s-au tras săgețile poartă numele de „Crucișorul” sau „Dealul Crucii” și se află la sud-est de mănăstire, pe malul opus al pârâului Putna.

Mănăstirea Antim

Ascunsă între clădiri mari și noi, minunata Mănăstire Antim este una dintre cele mai frumoase biserici din capitala României. Mănăstirea a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea de către Antim Ivireanu, episcop din Georgia.

Mănăstirea Antim a avut parte de nenorociri, dar a reușit să supraviețuiască vremii. A căzut în ruină după un cutremur din 1836 și a scăpat cu greu de demolare în timpul regimului comunist, în anii ’80. Pentru a fi salvat, întreg complexul mănăstiresc a trebuit să fie strămutat. Complexul are ziduri impunătoare de cetate, o curte mare și o frumoasă clopotniță care marchează intrarea de astăzi. Turnul prezintă fresce superbe datând din 1857. Fațada bisericii este, de asemenea, foarte plăcută, cu coloane mari și ornamente aurii.

Intrând înăuntru, vei observa icoane somptuoase și fresce care înfățișează scene de la Nașterea Domnului și Apocalipsa. Această biserică maiestuoasă a fost prima bibliotecă publică din București și a avut de-a lungul anilor mai multe tipografii și școli.

Mănăstirea Cozia

Această mănăstire a servit ca o sursă incredibilă de cultură și educație în trecut, fiind locul unde s-au scris primele cărți de studiu din Țara Românească (actuala Regiunea Oltenia). A fost construit de Mircea cel Bătrân, unul dintre cei mai mari domnitori ai Tarii Romanești și este locul în care acesta a fost înmormântat. A acționat și ca fortăreață în timpul invaziilor otomane: amplasarea ei pare să fi fost aleasă și din punct de vedere tactic, râul Olt protejând una din malurile sale.

Pentru o scurtă perioadă, în anii 1800, a fost transformată într-o închisoare, dar autoritățile și-au dat seama cât de stupid era și a fost oferită încă o dată călugărilor și, din fericire, a rămas mănăstire de atunci. Mănăstirea Cozia este una dintre cele mai cunoscute ale Olteniei, cel mai mare oraș din apropiere fiind Râmnicu Vâlcea. De asemenea, are o mulțime de lucruri frumoase de văzut în jurul său, de la satele Căciulata/Călimănești, la băile termale din Băile Olănești sau chiar Parcul Național Cozia.

Mănăstirea Prislop

Această mănăstire minusculă și aparent neimpresionantă (cel puțin dacă o privești de la distanță) a devenit una de mare însemnătate pentru români în ultima vreme, căci acolo este înmormântat preotul Aresnie Boca.

Este una dintre cele mai mari personalități religioase ale României din ultima vreme, unele voci cerând ca el să fie sfințit. Chiar dacă Biserica nu a făcut-o încă, mii de pelerini merg la Mănăstirea Prislop pentru a-i vizita mormântul, în speranța că va putea săvârși pentru ei câteva minuni din spatele mormântului. Mănăstirea Prislop este situata in apropierea satului Silvasu de Sus, aproape de Hunedoara și Deva.

Mănăstirea Bârsana

Una dintre cele mai faimoase biserici din regiunea Maramureșului, aceasta este și cea mai faimoasă și probabil cel mai bine conservată mănăstiri de lemn din România care încă se află în picioare.

A fost construită în secolul al XVIII-lea și, la acea vreme, era cea mai înaltă structură din lemn din Europa, având până la 57 de metri înălțime. Acum este un sit al patrimoniului UNESCO și o adevărată bucurie de vizitat. Mănăstirea în sine este puțin departe de drumurile principale, cel mai apropiat oraș relativ mare fiind Sighetu Marmației, situat la aproximativ 24 de kilometri, Baia Mare fiind la aproximativ 66 de kilometri de acesta.

Mânăstirea Neamț

Lista se completează cu o altă mănăstire care se găsește în regiunea Moldovei, de data aceasta aproape de Piatra Neamț, lângă satul Nemțișor. A fost construită în secolul al XV-lea în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. El a fost conducătorul român care a construit cel mai mare număr de mănăstiri în timpul domniei sale, 19 dintre ele rămânând și astăzi. Legenda spune că a construit o biserică sau o mănăstire după fiecare luptă câștigată, pentru a-și arăta harul față de domnul.

Înapoi la Mănăstirea Neamț, a fost un loc important de educație în acele vremuri, acolo fiind scrise multe dintre cele mai importante cărți ale vremii. Arta în sine este reprezentativă pentru epoca medievală în regiune, deși, simplul fapt că încă mai rămâne în picioare după toți acești ani este destul de impresionant. În Mănăstirea Neamț se află o icoană făcătoare de minuni a Fecioarei Maria pictată în anul 665 în Israel. Așezarea are cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească (18.000 de volume). Alte curiozități despre Mănăstirea Neamț:

• O clădire istorică uimitoare, temeliile Mănăstirii Neamț au fost puse încă din secolul al XIV-lea.
• Mănăstirea Neamț are cel mai frumos interior – întunecat, misterios, acoperit de fresce.
• Ștefan cel Mare a decis să construiască o nouă biserică anulând restaurarea vechii biserici. Noua biserică, numită „Sfânta Înălțare a Domnului” a fost sfințită la 14 noiembrie 1497.
• Când treci prin tunelul de intrare, care are o poartă solidă din lemn, datând din 1769, vezi imediat Biserica Înălțarea Domnului pe partea stângă. Luați o clipă și contemplați priveliștea.
• Primii călugări care au ajuns aici au construit o biserică de lemn.
• În camera mormintelor se află mormântul lui Stefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun și unchi al lui Stefan cel Mare.

Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei

Puțini dintre cei care sunt în drum spre sau dinspre litoralul românesc știu că locul botezat de Primul Chemat Apostol, Sfântul Andrei (fratele Sfântului Apostol Petru), se află la doar 60 de kilometri de Constanța. Locul este de fapt o peșteră care a fost primul loc botezat din România și totodată prima biserică de pe teritoriul patriei noastre.

Folclorul și tradiția românească atestă prezența Apostolului Andrei în regiunea Dobrogei, menționând în mod special oprirea făcută de Sfântul Andrei în satul Cuzgun, astăzi hotarul satului Ion Corvin, județul Constanța. În apropierea acelei așezări se află o pădure care adăpostește două peșteri, care au servit ca loc de odihnă Apostolului și însoțitorilor săi. Aceste peșteri au devenit lăcașuri de cult pentru comunitatea din acea zonă și Peștera Sf. Andrei este considerată a fi prima biserică din România.

Scurt istoric al Mănăstirii Sfântul Andrei

Se cunosc puține lucruri despre peștera Sfântului Apostol Andrei. Unul dintre aceste lucruri este că a fost descoperit în 1918 de avocatul Jean Dinu. După ce a visat într-o noapte, a venit în această zonă pentru a găsi peștera într-o stare avansată de degradare. După ce l-a curățat de vegetația din interior, a construit câteva chilii și primii călugări au venit în scurt timp.

Peștera adăpostește icoana Sfântului Andrei. Astăzi mănăstirea are o biserică mai mică construită în anii 1994 – 1995, sfințită cu Ocrotirea Sfintei Fecioare ca zi de hram, iar a treia biserică mai mare a fost construită în perioada 1998 – 2002. În 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfințit peștera. Construcția mănăstirii a fost inițiată pe acest loc în anul 1990. În bisericuța se păstrează moaștele Sfântului Andrei. Moaștele Sfântului Andrei se găsesc și la mănăstirile Hurezi, Neamț și Secu, potrivit unor surse. Zeci de mii de pelerini vin în Peștera Sfântului Andrei în fiecare an și asta a făcut ca acest loc să fie numit pe bună dreptate Betleemul poporului român.

Mănăstirea Radu Vodă

O altă mănăstire frumoasă este reprezentată de Mănăstirea Radu Vodă. Datorită mediului favorabil și a terenului înălțat, aproape de un râu mare, zona mănăstirii a fost locuită începând din paleolitic (estimată undeva între 1.000.000 și 10.000 î.Hr.).

Este locul celei mai vechi așezări cunoscute de pe teritoriul României. În urma așezării paleolitice a existat o așezare neîntreruptă în timpul neoliticului cu unelte din neolitic, epoca bronzului (1800-800 î.Hr.), și epoca fierului (800 î.Hr. – 300 d.Hr.). Mănăstirea este și locul rămășițelor unei așezări fortificate din epoca dacică (100 î.Hr. – 100 d.Hr.).

Istoria Mănăstirii  Radu Vodă

Mănăstirea a fost ctitorită de Alexandru al II-lea Mircea (1568–1577) și doamna sa Ecaterina (Catherine) pentru a mulțumi pentru victoria lor în luptă. Era destinată a fi biserica mitropolitană a capitalei. Mănăstirea a fost complet renovată în perioada 1969–1974, la inițiativa patriarhului Justinian Marina. La moartea sa, în 1977, patriarhul a fost înmormântat într-un mormânt din zidul interior al mănăstirii.

Este situată pe str. Radu Vodă, nr. 24A pe malul râului Dâmboviţa şi aproape de Catedrala Patriarhală Română, Mănăstirea este situată chiar în mijlocul Bucureştiului. Se află la câteva sute de metri distanţă de ieşirea din staţia de metrou Piaţa Unirii.

Mănăstirea Nicula

Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj în nordul Transilvaniei . Este situat în satul Nicula, județul Cluj, în vecinătatea orașului Gherla.

O tradiție neconfirmată spune că mănăstirea a fost înființată în secolul al XIV-lea. Prima mențiune documentară datează din 1552, când era un sit ortodox răsăritean . O referință din 1659 notează că mănăstirea era liberă. A devenit greco-catolică la sfârșitul secolului al XVIII-lea, imediat după crearea acelei biserici, și a fost închinată Sfântului Nicolae. În aceeași perioadă a avut loc o restructurare radicală, așa cum atestă o biserică de lemn din 1695, un catapeteasmă din 1694 și un clopot din 1696.

Vechi loc de pelerinaj greco-catolic, biserica mănăstirii a adăpostit de-a lungul timpului celebra icoană pictată în 1681 de meșterul Luca din Iclod. Potrivit unui raport al ofițerilor austrieci, icoana a vărsat lacrimi între 15 februarie și 12 martie 1699. În 1713, guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana la reședința nobiliară de la Castelul Kornis din Benediugu Dejului , de unde a ajuns la Cluj.

Mănăstirea Ghighiu

Ridicată în urmă cu mai bine de patru secole în mijlocul unei păduri ce făcea parte din legendarii Codri din Vlăsia, mănăstirea Ghighiu atrage credincioși din toată țara. Există două motive pentru care oamenii vin să se roage aici: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Siriaca, adusă tocmai din Siria, și un renumit izvor de vindecare. Mănăstirea Ghighiu situată în același sat din Barcănești, județul Prahova, este o mănăstire de maici.

Icoana Fecioarei Maria și Pruncul, faimoasă ca icoana făcătoare de minuni, este un vârf al artei sacre siriene din părțile creștinilor sirieni din secolul al XVI-lea. Icoana a ajuns în România în 1958, când a fost adusă de Episcopul Vasilios Samaha și oferită Patriarhului Justinian Marina, în urma unui vis în care Fecioara Maria i-a cerut să ducă icoana în acest loc.

Icoana a fost adusă din Siria și depusă în Catedrala Patriarhală din București. Este pictată pe lemn de santal și păstrează numele „Siriaca” datorită originii sale, fiind renumită în special pentru ajutorul în nașterea sugarilor și vindecarea bolilor.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Situată la capătul unui bulevard cu tei vechi de sute de ani, Mănăstirea Curtea de Argeș este cel mai important loc de pelerinaj și rugăciune din județul Argeș, având ca zi de hram „ Adormirea Maicii Domnului ”.

Întemeiată pe vremea voievodului Neagoe Basarab, între anii 1512 și 1517, mănăstirea face parte din cea mai cunoscută legendă românească, „ Legenda maestrului Manole ”. Cunoscută și sub numele de Biserica Episcopală, deoarece a fost Scaun Episcopal între 1739 și 1748, casa de cult are 18 metri lungime, 10 metri lățime și 25 de metri înălțime. Ca o curiozitate, naosul și pronaosul nu sunt despărțiți de o ușă, ci de tocul unei uși, așezat între două coloane.

Despre Mănăstirea Curtea de Argeș

De-a lungul timpului, a suportat mai multe sesiuni de restaurare. Forma actuală a fost dată de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy și arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în ultima jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de restaurare s-au încheiat în 1885, iar biserica a fost sfințită la 12 octombrie 1886.

În interiorul bisericii, atenția vizitatorului este captată de picturile murale în ulei, realizate de pictorii francezi F. Nicolle și Ch. Renouard și de pictorul roman N. Constantinescu din Curtea de Arge, și mai ales de grupul celor 12 coloane reprezentând cei 12 Apostoli. În interiorul mănăstirii se găsesc și moaștele Sfintei Filofteea, părți din moaștele Sfinților Serghie, Vach și mucenița Tatiana și Evanghelia de Sâmbăta Mare, scrise cu aur de Regina Elisabeta. Aici se odihnesc și rămășițele muritoare ale regilor Ferdinand și Carol I și ale reginelor Elisabeta și Maria.