Așa cum, în nenumărate rânduri, am mai scris, discrepanțele din sistemul de pensii românesc au fost și sunt una din marile probleme. Deși nerecunoscută, problema a persistat, creând adevărate dezechilibre în sumele primite de românii ieșiți la pensie. Dar, se pare că noul minstru al Muncii, Marius Budăi, a decis să-și asume aceste declarații și să încerce soluții de rezolvare, dar fără modificarea legii pensiilor, ci prin soluționarea discrepanțelor la sumele aferente, și asta se poate realiza prin regândirea formulei de calcul a pensiilor și, bineînțeles, prin reevaluarea dosarelor.
Ultimii 30 de ani de democrație și economie de piață au creat adevărate gropi în sistemul românesc de pensii. Pe de-o parte avem un număr de aproape 5 miliane de pensionari cu pensii minime, aproape de subzistență, pe de alta avem pensiile extrem de mari, pensiile speciale.
Și într-un caz și în celălalt, totul se bazează pe contribuțiile angajaților către stat la fondurile de pensii. Conform unei statistici recente, un angajat susține pensiile a cel puțin 5 români ieșiți la pensie (din ambele categorii).
Cu alte cuvinte Pilonul I de pensii se bazează pe colectarea taxelor și a contribuțiilor salariale ale românilor pentru a putea susține un sistem de plată al pensiilor aproape falimentar.
Aceeași statistică mai spune că în următorii, cel puțin 5 ani, acest sistem va colapsa, iar cei care ies la pensie în acești ani, vor ajunge să nu mai încaseze nici jumătate din ce se încasa până acum.
Acest dezechilibru se datorează discrepanțelor din sistemul de colectare a sumelor către fondurile de pensii, iar explicația este una simplă. Atâta timp cât sumele sunt aproximativ aceleași, fără să existe o colectare progresivă, în funcție de salariul primit de fiecare angajat, dezechilibrele vor persista.
Dacă un salariat care încasează salariul minim brut pe economie plătește contribuții către stat exact ca cel care are un salariu peste medie, să zicem 5.000 de lei, niciodată nu se vor echilibra lucrurile. Și aici intervin noile declarații date de Marius Budăi, vorbind despre aceste discrepanțe din sistem.
„Din legea pensiilor ne dorim să păstrăm partea de rezolvare a inechităților și pe măsură ce planul de asistență cu Banca Mondială se va derula vom vedea.
Nu pot să spun de pe acuma cum va ieși și ce asistență, ce date vor fi puse la dispoziție de BM. Noi discutăm aproape zilnic și cu conducerea BM, și cu specialiștii BM, și cu Comisia Europeană”, a spus Marius Budăi.
În acest moment marea bătaie a peștelui este pe renegocierea procentului din PIB asumat în PNRR, despre care, așa cum mai scriam și cu alte ocazii, este unul extrem de mic, în care nu s-au luat în calcul, cu bună știință inclusiv pensiile speciale.
Deși lucrurile nu stau bine, iar CE pare reticentă la noi discuții, Marius Budăi speră să reușească să connvingă forul european că este necesară modificarea acestui procent.
Parte din aceste discuții, spune ministrul, se bazează și pe viitoarea construcție a bugetului pentru anul viitor, dar până atunci: „Când vom avea construcția bugetului pe 2023, la sfârșit de an, vom face atunci calculele și veți vedea că se vor regăsi și sume în buget”, a spus Marius Budăi, ministrul muncii.
Rămâne să vedem dacă vor putea cădea de comun acord, Ministerul Muncii, Banca Mondială și Comisia Europeană asupra modificării procentului din PIB din PNRR, și, cel mai important, care va fi noua formulă, astfel încât să se poată rezolva inechitățile.