Țările în care oamenii sunt mai nefericiți. Ce spune ultimul studiu al specialiștilor

Țările care permit ca inegalitatea veniturilor și inegalitatea economică să crească pe măsură ce se îmbogățesc își fac cetățenii mai puțin fericiți, arată un nou studiu. Până acum, cercetătorii au crezut că inegalitatea era în mare măsură irelevantă pentru nivelurile de satisfacție în viață, potrivit Dr. David Bartram de la Universitatea din Leicester. Dar studiul său asupra a 78 de țări pe parcursul a patru decenii, cea mai mare cercetare de acest gen, distruge acest mit.

Inegalitatea veniturilor face ca țări întregi să fie mai puțin fericite

Cele mai multe discuții despre inegalitatea veniturilor se concentrează asupra problemelor celor foarte săraci sau asupra implicațiilor socio-economice mai largi ale creșterii inegalității. Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că inegalitatea veniturilor ne face pe toți mai puțin mulțumiți de viața noastră, chiar dacă suntem relativ înstăriți.

„Atunci când inegalitatea crește, persoanele cu venituri mari nu beneficiază prea mult de câștigurile lor – mulți oameni bogați se concentrează asupra celor care au chiar mai mult decât ei și nu simt niciodată că au suficient.

Dar oamenii care câștigă puțin suferă cu adevărat din cauza faptului că rămân și mai mult în urmă – se simt excluși și frustrați de faptul că nu reușesc să țină pasul nici măcar cu persoanele care primesc venituri medii.”, a declarat Dr. David Bartram.

Cercetarea făcută de Dr. David Bartram a analizat datele de sondaj privind nivelurile de satisfacție în viață. De-a lungul studiului oamenii și-au evaluat satisfacția vieții pe o scară de la 1 la 10. Ulterior, inițiatorul studiului le-a asociat cu cifrele coeficientului Gini, o măsură a inegalității. Studiul a fost realizat din 1981 până în 2020, și urmează să fie prezentat la conferința anuală online a Asociației Sociologice Britanice din 21 aprilie.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Fericirea de zi cu zi atinge un vârf la un anume venit

O altă cercetare pe aceeași temă a fost realizată în 2010 de psihologul Daniel Kahneman și economistul Angus Deaton, ambii laureați ai premiului Nobel. Cercetarea din 2010 se bazează pe o cercetare anterioară, fundamentală, despre cât de mulți bani avem nevoie pentru a fi fericiți. Conform celor doi, s-a calculat că fericirea de zi cu zi atinge un vârf la un venit de 75.000 de dolari pe an, după care se stabilizează.

Acest studiu a subliniat, de asemenea, o distincție importantă între satisfacția vieții, modul în care ne evaluăm în general viața, și emoțiile de zi cu zi, modul în care ne trăim viața pe moment. Studiul a constatat că măsurile de satisfacție a vieții erau sensibile la factorii socio-economici, cum ar fi nivelul de venit al unei persoane și statutul de angajat, în timp ce măsurile de bunăstare emoțională erau mai sensibile la modul în care oamenii își petrec timpul, cum ar fi naveta sau îngrijirea altora.

Concluzia primului studiu, realizat de Bartram, arată cu Marea Britanie este o țară nefericită din punctul de vedere al inegalităților veniturilor, având în vedere că la data începerii studiului, în 1981, satisfacția vieții era de 7,7, iar cercetarea arată că cifra fericirii a scăzut la 7,4 până în 1999.

Într-un top realizat pe baza studiilor de caz, se arată că statul sud-american Columbia are cel mai mare grad de nefericire, când vorbim de inegalitatea veniturilor, urmată de Statele Unite ale Americii, Africa de Sud, Germania, și alte state ale lumii.

Concluzie

Așadar, la nivel global, pe măsură ce veniturile celor 1% se îndepărtează de cele ale celorlalți, satisfacția generală a oamenilor în ceea ce privește viața este mai scăzută, iar experiențele emoționale negative de zi cu zi sunt mai numeroase. Efectele numai la locul de muncă sunt numeroase. Alte cercetări au arătat că lucrătorii nefericiți tind să fie mai puțin productivi. Studiile au constatat, de asemenea, că lucrătorii nefericiți sunt mai predispuși să își ia concedii medicale mai lungi, precum și să renunțe la locul de muncă.

Deoarece dovezile sunt la nivel de țară, există implicații evidente aici pentru economiști și factorii de decizie politică. Dar liderii corporativi ar face bine să ia în considerare și posibilele implicații pentru politicile de remunerare și de compensare în microcosmosul organizațiilor lor, unde salariile directorilor executivi sunt acum de 200 de ori mai mari decât salariul mediu al lucrătorilor.