Prin programul realizat de fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea, PNR prevede că pensiile nu pot depăși 9,4% din PIB, deși media europeană este mult mai mare, iar pensiile din România sunt sub nivelul minim de subzistență. Acest procent a fost combătut încă din primele zile ale guvernării noii coaliții de ministrul Muncii, Marius Budăi, dar și de ceilalți membrii PSD din Guvern. În cadrul PNR au fost făcute și propuneri pentru eșalonarea obligatorie a drepturilor de pensie din pilonul II, spre deosebire de plata integrală.
Toată lumea știe, cel puțin în România, că pensiile unt sub nivelul minim de subzistență. La 10 ianuarie 2022, fostul ministru Cristian Ghinea declara: „Și vă mai spun ceva: 9,4% din PIB este un succes politic, pentru că propunerea Comisiei era mult mai mică”.
Nu se știe cu certitduine dacă într-adevăr reprezentanții Comisiei au cerut acest procent sau unul mai mic, dar cert este că procentul, conform ministrului Marius Budăi, „Inechitățile din sistem nu se pot rezolva cu un procent de 9,4% din PIB. S-a vorbit despre flexibilizare în acest sens.”
Invitat la Realitatea TV să discute despre acest aspect stipulat în PNRR, Marius Budăi declară că ceea ce s-a stabilit, fie la cererea Comisie, fie doar la inițiativa fostului ministru Ghinea, nu va „semna nicio reformă, dar nicio reformă care să îi sărăcească pe români până în 2070.”
„Inechitățile din sistem nu se pot rezolva cu un procent de 9,4% din PIB. S-a vorbit despre flexibilizare în acest sens. În conferința de presă comună cu comisarul (Nicolas Schmit, comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale – n.red.) s-a vorbit despre flexibilizare și de lupta împotriva sărăciei.
Eu, Marius Budăi, nu voi semna nicio reformă, dar nicio reformă care să îi sărăcească pe români până în 2070. Mai bine îmi dau demisia și mă duc acasă liniștit! Atât timp cât am susținerea președintelui partidului Marcel Ciolacu și a întregului PSD și am sarcina să combat sărăcia în România, asta voi face!
Nu știu dacă cel care a scris PNRR (Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene – n.red.) a văzut acel reportaj cu două bunici care plângeau că nu pot cumpăra nimic pentru sărbătorile pascale…”, declară ministrul Marius Budăi.
Un alt aspect precizat de ministrul Budăi este faptul că, deși în legislația românească nu există stipulat clar termenul de pensii speciale, membrii Comisie Europene au înțeles grești acest lucru, și de aici și stabilirea acestui pocent nejustificat din PNRR.
„În PNRR este scris extrem de profesionist, între ghilimele, pensii speciale. Pensii speciale avem voie să comunice alți cetățeni, specialiști care nu scriu documente legale. Din punct de vedere juridic, această noțiune de pensii speciale nu există în România.
Din cauza acestei chestiuni, Comisia Europeană a înțeles că tot ce înseamnă pensii pe necontributivitate, inclusiv cele din Apărare și Ordine publică, care sunt pensii militare de stat, etc, care sunt pensii de stat, au fost introduse în acest procent de 9,4 (9,4% din PIB – n.red.).”, a mai declarat aseeară Marius Budăi.
Pentru a putea beneficia de sumele alocate prin PNRR, inclusiv în cazul reformei din sistemul de pensii, mai spune Marius Budăi, va fi nevoie de acest parteneriat, între cele două instituții europene și Guvern, prin intermediul ministerului pe care-l conduce, având în vedere că acest aspect din PNRR îi este atribuit clar Ministerului Muncii.
Eu vă garantez, scriu și pe hârtie, că inechitățile din sistem nu se pot rezolva în acest procent de 9,4%. Toate chestiunile astea sunt probate de români. Pe măsură ce vor veni livrabilele de la Banca Mondială facem un parteneriat tripartit – Banca Mondială, Comisia Europeană și Guvernul – Ministerul Muncii. Eu, public, am făcut apel către partenerii sociali, noi, PSD, când eram în Opoziție.
Partenerii sociali, patronatele si sindicatele, au fost exclusi din discutiile pe PNRR. Am fost cu toții excluși. Eu am invitat partenerii sociali să facă parte din această reformă și implementare a PNRR ce ține de Ministerul Muncii. Dacă au fost excluși, eu nu vreau să fac aceeași greșeală.
Eu le solicit, vreau să ne fie, și au fost de acord, parteneri în această reformă, să ne asigurăm împreună că cetățenii români nu sunt condamnați la sărăcie până în 2070. Această reformă ține de Ministerul Muncii”, a explicat Marius Budăi.
Concluzia ministrului a fost că nu s-a pus problema unor renegocieri, ci doar discuțiile de bază pentru ca membrii CE să înțeleagă de ce acest procent nu este unul echitabil, Marius Budăi declarând că își va da demisia, dacă va fi pus în postura de a semna acest proiect.