Atât băncile, cât și oligarhii ruși se confruntă cu consecințele sancțiunilor elvețiene. Autoritățile elvețiene au înghețat acum active de miliarde de franci în seifurile băncilor. Este o decizie fără precedent din partea Elveției, care până acum și-a păstrat neutralitatea. Cel puțin din punct de vedere al conturilor bancare deținute de cetățenii străini în băncile de aici.
Banca Națională a Elveției estimează valoarea actuală a activelor deținute de oligarhii ruși în Elveția la aproximativ 10 miliarde de franci elvețieni, aproximativ 11 miliarde de dolari. Însă adevărata cifră, incluzând activele a cinci din oligarhii ruși vizați de sancțiuni, ar putea ajunge la 150 de miliarde franci elvețieni.
Luni, guvernul elvețian a cedat presiunilor interne și internaționale, înghețând activele rusești sancționate. Decizia a fost luată în conformitate cu Uniunea Europeană. Rusia a impus controale de capital, restricționând suma de bani care poate fi mutată în afara țării.
Unele părți ale presei au speculat că sancțiunile i-au determinat pe oligarhii ruși să încerce cu disperare să retragă fonduri sau să le pună pe numele unor rude. Băncile refuză să comenteze pe baza confidențialității clienților.
Oligarhii ruși sunt extrem de bogați și se pot baza pe consilieri financiari foarte sofisticați. Dezvăluirea Panama Papers din 2016 a scos la suprafață o rețea de avocați, consilieri și fonduri fiduciare offshore care aruncă o perdea de fum peste traseul fondurilor și ascund adevăratul proprietar al activelor.
Dar acest lucru nu îi protejează pe oligarhii ruși întotdeauna de consecințele sancțiunilor. În ciuda faptului că neagă că are influență la Kremlin, industriașul rus Viktor Vekselberg a trebuit să își reducă sau să își taie legăturile cu companii elvețiene după ce a fost inclus pe o listă de sancțiuni a Statelor Unite în 2018.
Vekselberg a protestat, argumentând că Post Finance este obligată prin lege să furnizeze servicii de bază tuturor rezidenților elvețieni. Cea mai înaltă instanță elvețiană a susținut abia recent contestația sa legală.
Băncile s-au obișnuit să se descurce cu sancțiunile globale, dar uneori greșesc. În 2014, banca franceză BNP Paribas a fost amendată cu 9 miliarde de dolari, în timp ce, în 2019, Standard Chartered a fost obligată să plătească 1,1 miliarde de dolari pentru încălcarea măsurilor impuse de SUA. În 2009, Credit Suisse a fost lovită de o amendă de 536 de milioane de dolari pentru încălcarea sancțiunilor, în strânsă legătură cu oligarhii ruși.
În cazul de față, nicio bancă nu ar vrea să-și riște reputația de a fi văzută că a sprijinit indirect invazia Rusiei în Ucraina. În ciuda faptului că Elveția a impus înghețarea activelor abia la 28 februarie, este probabil ca băncile elvețiene să fi respectat deja sancțiunile UE și SUA instituite cu câteva zile mai devreme.
Introducerea sancțiunilor ar putea atrage după sine lichidarea tranzacțiilor. Pe de altă parte, inclusiv împrumuturile pot fi lichidate, în cazul unui client sancționat. Chiar și înainte de ultima rundă de sancțiuni, Credit Suisse ar fi descărcat riscul ca oligarhii ruși să intre în incapacitate de plată. Majoritatea împrumuturilor erau pentru cumpărarea de iahturi, avioane și proprietăți imobiliare.
„Băncile și-ar fi închis ușile încă de la introducerea sancțiunilor americane.
Nicio bancă elvețiană nu vrea să fie prinsă în vizorul autorităților americane.”, a declarat Peter V. Kunz, director al Institutului de Drept al Afacerilor de la Universitatea din Berna, pentru postul public de televiziune elvețian SRF.
Citește și: Ce oligarhi ruși au rămas fără iahturi din cauza războiului Rusia – Ucraina. Ce fac toți acum, de frică
Credit Suisse a cerut fondurilor speculative și altor investitori să distrugă documentele referitoare la iahturile și avioanele private ale celor mai bogați clienți ai săi, oligarhii ruși. Demersul era în încercarea de a opri scurgerea de informații despre o unitate a băncii care a acordat împrumuturi oligarhilor care au fost ulterior sancționați, conform SwissInfo.
Investitorii au primit în această săptămână scrisori de la banca elvețiană. În scrisori li se cere să distrugă documentele referitoare la o securitizare a împrumuturilor garantate cu „avioane, iahturi, proprietăți imobiliare și/sau active financiare”, potrivit a trei persoane a căror firmă a primit solicitarea.
Scrisorile le spun investitorilor să „distrugă și să șteargă definitiv” orice informații confidențiale pe care Credit Suisse le-a furnizat anterior în legătură cu tranzacția, citând o scurgere recentă de date către mass-media, despre care a spus că a fost „verificată de către anchetatorii noștri”.
Financial Times a publicat luna trecută un raport care detalia modul în care Credit Suisse a transferat riscurile aferente unor împrumuturi în valoare de 2 miliarde de dolari. Transferul era făcut către un grup de fonduri speculative.