Criza energetică, pe lângă toate celelalte situații de criză, au un efect dur în economia românească. Ca urmare, prețurile la energie au crescut vertiginos, cu toate intervențiile guvernanților. Ca o nouă măsură, Guvernul a alocat 2,9 miliarde de euro pentru măsuri de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie electrică și gaze. Tot în contextul crizei energetice, România propune un moratoriu asupra rambursării împrumuturilor bancare. Președintele Klaus Iohannis a anunțat o reorientare strategică către energiile regenerabile și energia nucleară. Un prim parteneriat a fost anunțat, încă de anul trecut, cu companii americane care dezvoltă noi tehnologii energetice.
România se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie la niveluri record. Astfel, s-a decis prelungirea până în martie 2023 a sprijinului pentru gospodării, instituții, organizații neguvernamentale și firme.
Premierul Nicolae Ciucă a prezentat măsurile, care vor fi similare celor deja în vigoare până la sfârșitul lunii februarie. Guvernul a precizat că subvențiile pentru facturile de energie electrică și gaze naturale îl vor costa 2,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului. Din această sumă totală, 1,85 miliarde de euro vor fi pentru energie electrică.
Premierul a dezvăluit că s-a luat decizia să limiteze volatilitatea prețurilor și prin introducerea unei taxe pe tranzacțiile de pe piața internă. O altă măsură a fost suspendarea certificatelor verzi până la sfârșitul anului și plafonarea marjei de profit a furnizorilor la 5%.
În plus, ministrul Finanțelor a propus băncilor din țară să permită un moratoriu de rambursare a creditelor. Măsura ar întra în vigoare pentru clienții care sunt afectați financiar de creșterea facturilor la energie și gaze. O astfel de măsură a fost implementată în urmă cu doi ani, la debutul pandemiei COVID-19.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, după reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, că organismul a definit două obiective strategice.
Primul este creșterea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% de la 2% din produsul intern brut. Al doilea punct este referitor la obținerea independenței energetice prin concentrarea pe energia regenerabilă și nucleară, pe fondul acestei crize.
Acesta din urmă pare să distanțeze România de planurile sale privind o rețea de gazoducte, în ceea ce privește importurile de combustibil din Rusia, dar președintele nu a dat detalii. Guvernul a alocat fonduri masive pentru infrastructura de gaz, care ar trebui să treacă treptat la hidrogen.
Într-o conferință recentă, pe marginea posibilelor resurse de energie, vicepreședintele ANRE Zoltan Nagy-Bege spune că este imperativ necesară soluționarea unor noi resurse de energie. Pe lângă asta, ținând cont de predicțiile referitoare la criza energetică, Zoltan Nagy-Bege spune că românii vor fi nevoiți să găsescă modalități de a-și diminua costurile pe facturi. O variantă ar fi consumul redus. O altă variantă, mai spune Zoltan Nagy-Bege, ar fi eficientizarea energetică a fiecăruia în parte.
„Sunt convins că această criză energetică va accentua preocuparea şi investiţiile în eficienţă energetică. Preţul mare va determina consumatorii să se gândească la măsuri de eficienţă energetică. Dar trebuie să vină şi din partea instituţiilor statului.
Trebuie să existe o preocupare şi un efort pentru informare şi creşterea gradului de conştientizare a importanţei acestei măsuri, la nivelul tuturor consumatorilor, de la cel casnic la cel mai mare consumator non-casnic. Nici nu ne putem imagina ce multă risipă există în acest moment.”, spune Zoltan Nagy-Bege.
În ceea ce privește energiile regenerabile, mai multe companii străine și naționale au promis în ultima vreme să construiască o serie de proiecte. Majoritatea sunt proiecte eoliene, solare și de hidrogen de dimensiuni medii și gigantice în valoare de miliarde de euro.
Comerciantul și dezvoltatorul de energie Enero Furnizare a primit luna trecută aprobări de conectare pentru parcuri solare cu o capacitate maximă de 71 MW și 95 MW în județul Dolj, în sudul țării. Compania a declarat că are 400 MW în fotovoltaice în curs de dezvoltare în zonă. Compania are în vedere adăugarea a altor 600 MW în România în acest an.
Firma israeliană Ecoenergy Renewable Energy a obținut o finanțare în valoare de peste 200 de milioane de euro pentru investiții în energie regenerabilă în valoare totală de 2 GW. Majoritatea investițiilor sunt în România, și a cumpărat un proiect de energie solară de 60 MW la Ovidiu, în județul Constanța, în sud-estul țării.