09 mart. 2022 | 14:23

Cum pot lua ucrainenii cetățenia română. Ce se întâmplă dacă sunt refugiați

Știri generale
Cum pot lua ucrainenii cetățenia română. Ce se întâmplă dacă sunt refugiați
Cum pot lua ucrainenii cetățenia romana. Ce se intampla daca sunt refugiati FOTO: Inquam Casian Mitu

Odată cu adâncirea crizei din Ucraina, din ce în ce mai mulți cetățeni ai acestei țări lasă în urmă tot și fug din calea războiului peste granițe. Conform datelor oferite de Poliția de Frontieră, de la începutul războiului, aproape 140.000 de refugiați au intrat în România, dintre care circa 90.000 au părăsit țara noastră mergând către Occident. Totuși, un număr considerabil ce refugiați a ales să rămână la noi în speranța unui trai lipsit de pericole. În acest context, cel mai probabil unii dintre ei își doresc chiar să obțină cetățenia română. Iată ce condiții trebuie să îndeplinească.

Cum pot dobândi refugiații ucraineni cetățenia română

Statutul de refugiat nu este suficient pentru a obține cetățenia română, transmite Autoritatea Națională Pentru Cetățenie, într-un răspuns pentru ziarul Gândul. Potrivit instituției, în momentul de față există un număr de aproximativ 170.000 de cereri întocmite și depuse de acordare sau redobândire a cetățeniei române. Dintre acestea, 25 aparțin persoanelor refugiate.

”Numărul total de cereri de acordare/redobândire a cetăţeniei române aflate în curs de soluţionare este de 168.480 (cereri depuse în temeiul art. 8, art. 8.1, art. 8.2, art. 9 alin. 5, art. 10, art. 11 şi art. 11 alin. 2 din Legea nr. 21/1991).

Din numărul total de cereri aflate în curs de soluţionare, 25 sunt ale persoanelor care au solicitat statutul de refugiat pe teritoriul României”, precizează Autoritatea Națională pentru Cetățenie, potrivit Gândul.

Instituția transmite că cetățenia română se obține potrivit legii, îndeplinind mai multe condiți.

”Statutul de refugiat nu influenţează procedurile şi termenele privind acordarea/redobândirea cetăţeniei, cu excepţia situaţiilor prevăzute de art. 8, alin. 3 din Legea 21/1991, unde termenul de acordare poate fi redus la jumătate.

Modalităţile prin care cetăţenii ucraineni pot obţine cetăţenia română sunt prevăzute în conţinutul art 8, art. 8.1, art. 8.2, art. 9 alin. 5, art. 10, art. 11 şi art. 11 alin. 2 din Legea 21/1991”, au precizat reprezentanții Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Condițiile de acordare a cetățeniei române, potrivit Legii 21/1991

Articolul 8

(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:

a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;

b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;

f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;

g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

Un refugiat poate obține cetățenia română de două ori mai repede decât în mod normal

Potrivit actului normativ, termenele prevăzute la aliniatul (1) pot fi reduse la jumătate dacă solictantul este o persoană recunoscută pe plan internațional, este cetățean al unui stat membru al UE, a dobândit statutul de refugiat conform legii sau a investit în România sume ce depășesc cumulat 1.000.000 de eruo.

De asemenea, cetățenia română mai poate fi acordată solicitantului care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate.

Articolul 8.2 prevede:

Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;

b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la  8 alin. (1) lit. b), c)și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești.

Citește și: „Imaginile durerii la granița cu Polonia. Copilaș de 5 ani, surprins în timp ce fuge singur din calea războiului. Apelul făcut de autorități. Video emoționant”