În București există o singură clădire privată care are buncăr anti-atomic. Imobilul, care este situat într-unul din cartierele de lux ale Capitalei, este poleit cu aur și are importanță istorică. Este vizitat des de turiști, iar în interiorul său sunt păstrate aproape intacte obiectele deținute de foștii locuitori.
Mai bine zis de foștii conducători ai României socialiste, Nicolae și Elena Ceaușescu, căci despre Palatul Primăverii este vorba. Impunătoarea clădire din cartierul care poartă același nume a fost reședința soților Ceaușescu din 1965 până în dimineața zilei de 21 decembrie 1989, atunci când au părăsit-o pentru totdeauna.
Acum, casa fostului conducător comunist al României este obiectiv turistic, unde străinii vin mânați de o curiozitate aparte față de regimul dictatorial din România. Interiorul locuințței este aproape identic cu cel în care trăia familia Ceaușescu. Covoarele, perdelele, lenjeriile, fotografiile, cristalele și chiar pijamalele soților au rămas intacte. Iar camerele, inclusiv cele ale celor trei copii ai lor – Nicu, Zoia și Valentin – păstrează detaliile vieții de lux pe care o duceau.
Palatul Primăverii are nu mai puțin de 80 de camere și alte arpoximativ 70 de încăperi la subsol, potrivit b365. Dispune de piscină, cinematograf și chiar buncăr antiatomic.
După căderea regimului comunist, Direcția a V-a de Securitate, cea care păzea obiectivul „Primăverii 50”, a abandonat misiunea de a asigurarea protecție imobilului și perimetrului din jurul său. În aceste condiții, revoluționarii și oamenii „descurcăreți” au pătruns în clădire și au luat „suveniruri” cât au putut. Nu a existat un inventar al bunurilor soților Ceaușescu. Ginerele lor, prof. Mircea Oprean, soțul Zoei Ceaușescu susține că din casă s-a furat masiv. Mircea Oprean a locuit cu Zoia în Palatul Ceaușescu, alături de socri și de cumnați.
Costul unui bilet de intrare pentru a vizita fosta reședință a soților Ceaușescu este de 40 de lei. Însă dacă vreți să vedeți și buncărul antiatomic va trebui să scoateți din buzunar în total 200 de lei.
Situată la zece metri sub pământ încăperea generoasă este proiectată să reziste unui atac nuclear. Intrarea se face pe 17 trepte de marmură albă care au ca balustradă un cordon roșu. Se intră printr-o ușă metalică masivă, închisă ermetic. Placa de beton de deasupra tavanului este extrem de groasă. În buncăr există o masă din lemn masiv înconjurată de opt jilțuri sculptate, primite cadou. De asemenea, în adăpostul antiatomic mai există un tablou realizat din coarne de cerb și un strung de mare precizie construit în Bulgaria.
Potrivit informațiilor oferite de ghid, buncărul a fost construit în mare taină și are legătură cu un tunel secret cae ar avea ieșire în zona Lacului Floreasca.
Potrivit profesorului universitar Lavinia Betea, în anii 1980, cartierul Primăverii devenise zonă interzisă pentru bucureșteni. Oamenii nu aveau voie să circule pe străzi, iar restricțiile erau impuse până la Calea Floreasca.
Paranoia lui Ceaușescu și dorința acestuia de a se izola au făcut ca, la jumătatea anilor 80, cartierul Primăverii să devină o zona interzisă traficului. Zona de securitate ajunsese până la Calea Floreasca, traficul fiind deviat pe strada Barbu Văcărescu. După 1990, când numeroase case au fost retrocedate, în cartier au reușit să intre și oamenii de afaceri de succes, alternând astfel ecuația de partid PCR-PSD”, scrie Lavinia Betea în „Povești neștiute din cartierul celor cinci șefi de stat”.
Citește și: „Cum a distrus Nicolae Ceaușescu peste 40.000 de clădiri în centrul Bucureștiului. Oamenii au rămas fără locuințe”