Tinerii care s-au născut după 1989 știu puține lucruri despre perioada comunismului în România. Însă, cei care au trăit acele vremuri în Capitală și nu numai au și acum coșmaruri. Fostul dictator Nicolae Ceaușescu a distrus peste 40.000 de clădiri în centrul Bucureștiului, pentru un plan măreț al său. Din cauza aceasta, oamenii au rămas fără locuințe. Ce a apărut în loc?
În buricul târgului din Capitală se află cea mai grea clădire din lume, lucru atestat şi de Cartea Recordurilor. Pentru construirea sa, fostul președinte român a pus să fie demolate 40.000 de case, pentru a face loc proiectului său arhitectural grandios. Nu i-a păsat că oamenii au rămas fără un acoperiș deasupra capului.
Palatul Parlamentului, căci despre el este vorba, se poate caracteriza printr-un singur cuvânt: megalomanie. De fapt, unii bucureșteni încă îl numesc Casa Poporului, în semn de omagiu ironic adus lui Nicolae Ceaușescu, responsabil de dărâmarea a peste 40.000 de construcții din centrul Capitalei, pentru a fi ridicată clădirea măreață.
În numeroasele sale călătorii prin lume, fostul dictator român a văzut proiecte arhitecturale care l-au impresionat. Cum conceptul „capitalist-imperialist” nu era pe placul președintelui, Ceaușescu a considerat că cele mai bune surse de inspirații sunt în Coreea de Nord. De acolo i-a venit ideea Palatului.
În urmă cu zeci de ani, în centrul Bucureştiului a existat un cartier de care astăzi îşi amintesc doar cei mai în vârstă locuitori ai Capitalei. Zeci de mii de case cu grădini mici şi cochete, bisericuțe, magazine, un ștrand, clădiri istorice, chiar și un spital au ajuns să fie demolate de buldozerele puse la treabă de dictatorul cu viziuni asiatice.
Cartierul Uranus a fost ras de pe fața pământului, în locul său fiind înălțată o fortăreață – Casa Poporului. Astfel, Nicolae Ceuașescu a schimbat harta Capitalei de altădată. 40.000 de clădiri au fost distruse, pentru a fi construită clădirea ce se întinde pe o suprafață de șapte kilometri pătrați.
La ridicarea Palatului Parlamentului s-au folosit doar materiale românești, dintre cele mai scumpe şi de cea mai bună calitate, cum ar fi lemn de cireş, ulm, covoare din cea mai fină lână şi perdele de brocart cu fir de aur şi argint. Iar cantitățile de marmură, ciment sau oțel sunt de-a dreptul impresionante: 1.000.000 m³ de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oţel ș.a.m.d.
Toate aceste detalii fac din Casa Poporului cea mai grea clădire din lume, inclusă în Cartea Recordurilor. De asemenea, Palatul este și cea mai scumpă clădire administrativă din lume (4 miliarde de dolari).