Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au efectuat astăzi, 11 februarie, o vizită la baza militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Vizita vine pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia, dar și ca urmare a relocării a 1.000 de soldați americani la baza militară de aici. Cei doi au avut câte un discurs, după vizită, președintele Iohannis asigurând românii că granița românească este foarte bine apărată și partenerii din Alianța NATO ne garantează securitatea în zonă.
Astăzi, 11 februarie, Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a vizitat Baza Militară Mihail Kogălniceanu. Vizita a avut ca scop desfășurările aliate pentru securitatea României și a regiunii Mării Negre. În cadrul unei conferințe de presă, Secretarul General NATO a mulțumit României pentru contribuțiile sale semnificative la Alianță.
Jens Stoltenberg a lăudat contribuțiile Germaniei, Italiei și Spaniei pentru a ajuta la securizarea spațiului aerian deasupra regiunii Mării Negre. În același timp, a salutat desfășurarea rapidă a încă 1.000 de soldați din partea Statelor Unite.
Trimiterea de trupe este în curs de desfășurare. Prin dislocarea contingetului de 1.000 de soldați, numărul total se va ridica la aproape două mii de militari americani care operează la baza aeriană.
„Aceasta este o demonstrație puternică a unității transatlantice„, a declarat Secretarul General NATO. Oficialul a mai sublininiat angajamentul de fier al Americii pentru apărarea Europei.
În ultimele zile, aliații NATO au făcut anunțuri privind desfășurarea de forțe și mijloace suplimentare pe flancul estic al Alianței. Contingentele apară Alianța, de la Marea Baltică până în regiunea Mării Negre.
Jens Stoltenberg a declarat că, la reuniunea de săptămâna viitoare, miniștrii Apărării din NATO vor discuta despre cum să consolideze în continuare prezența NATO. Se pune problema, inclusiv, de a avea noi grupuri de luptă. În acest sens, Secretarul General a salutat oferta Franței de a conduce un grup tactic multinațional în România.
NATO are trei aliați care se învecinează cu Marea Neagră. Iar partenerii alianței, precum Ucraina și Georgia, s sporesc ecuritatea în regiune. Oficialul a mai spus că acest aspect este de „importanță strategică vitală” pentru NATO.
Această vizită de o zi are loc în mijlocul unei consolidări militare rusești îngrijorătoare de-a lungul granițelor Alianței. Secretarul General Jens Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianței pentru dialog și invitația adresată Rusiei de a se întâlni din nou în cadrul Consiliului Nord-Atlantic.
Cu toate acestea, el a insistat asupra faptului că NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale ale suveranității naționale și capacitatea NATO de a proteja toți aliații: „nu vor exista niciodată aliați de primă clasă și aliați de a doua clasă în NATO. Există doar aliați NATO. Uniți ca unul singur.”
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Klaus Iohannis a vorbit despre securitatea granițelor României, dar și despre garanțiile date de Aliații NATO. În același context, președintele a mulțumit Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg, pentru vizita făcută, la invitația Președenției României. Iohannis a mai accentuat faptul că NATO este un organism de apărare, unul defenisiv, și în niciun caz unul provocator.
„NATO este o alianță pur defensivă. Nu dorim să atacăm pe nimeni și nu dorim să invadăm pe nimeni. Dorim să garantăm securitatea statelor noastre și securitatea cetățenilor noștri. România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă. Însă trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră.
Ce sunt garanțiile de securitate? În primul nostru forțele noastre armate, care s-au dezvoltat enorm în ultimii ani, sunt foarte bine pregătiți și sunt pregătiți pentru orice scenariu. În plus, România este în alianța NATO, cea mai puternică alianță militară din câte au existat în istorie.
Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari pe care i-am salutat azi aici, în baza Mihail Kogălniceanu și alții care au venit din state partenere strategice, de la aliați, pentru a lucra împreună cu militarii români.”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
În 2016, Statele Unite ale Americii, în parteneriat cu MApN, lansau sistemul defensiv de la Deveselu. Încă de atunci, și mai ales acum, când tensiunile sunt din ce în ce mai mari, Rusia i-a acuzat pe americani că ar deține aici rachete ofensive, și în niciun caz un sistem defensiv. Inclusiv pe această temă, Klaus Iohannis a ținut să accentueze faptul că instalația „este pur defensivă, nu poate fi folosită pentru a ataca pe nimeni.”
„Dacă vorbim despre instalația de la Deveselu, este pur defensivă, nu poate fi folosită pentru a ataca pe nimeni.
Această retorică pe o auzim din când în când e una falsă, instalația de la Deveselu face parte dintr-un cadru mai larg al NATO, un cadru defensiv de rachete defensive.
Nu avem ce să ascundem sau să ne ferim să spunem acest lucru. România este o țară sigură”, a mai declarat Klaus Iohannis la conferința de presă.
Cu toate aceste garanții, Rusia califică noul scut antirachetă american din România drept o „amenințare directă”, amplasamentul de 800 de milioane de dolari al apărării antirachetă americane din România și a avertizat că își va consolida sistemele echivalente mai devreme decât era planificat.