Unde s-ar putea afla comoara incredibilă a regelui Decebal? Mulți oameni au căutat-o de-a lungul anilor. Există indicii pe un râu care ar putea duce spre aurul dacilor. Locul a fost numit Sargeția în Antichitate, iar unii istorici au declarat că aici ar fi ascuns Decebal comori prețioase în timpul războaielor daco-romane. Ce mărturii mai fac specialiștii despre eveniment?
Regele Decebal ar fi ascuns comorile dacilor în râul Strei. Descoperirile și mărturiile din trecut oferă indicii asupra locurilor unde s-ar afla aurul pe care mulți l-au căutat de-a lungul timpului.
Râul menționat izvorăște din Munții Șureanu și are izvoarele în apropiere de Sarmizegetusa Regia, vărsându-se în râul Mureș, ulterior parcurge aproape 90 de kilometri prin Hațeg și Hunedoara. În Antichitate era cunoscută drept Sargeția, iar unii specialiști susțin și acum că acesta este locul potrivit unde regele ar fi ascuns comoara.
Decebal a parcurs râul cu ajutorul unor prizonieri și a săpat o groapă în care a pus argind și aur, dar și alte lucruri prețioase peste care a pus mai apoi pământ. Regele a ascuns în anumite peșteri veșminte și alte lucruri ale poporului, ulterior i-a omorât pe cei care l-au ajutat pentru a nu duce vorba mai departe.
„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui.
Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe faţă”, arăta istoricul latin Dio Cassius, autorul celor mai ample relatări din Antichitate despre războaiele daco-romane, conform adevărul.ro.
Legenda arată că toată comoara ar fi ajuns în Roma, odată cu alte prăzi făcute după ce un get luat prizonier și-a trădat regele. Romanii au descoperit atunci peste 160 de tone de aur și 300 tone de argint. Unii autori susțin că regele Decebal ar fi ascuns, de fapt, cele prețioase aproape de Sarmizegetusa Regia.
„Mai frumoasă istorie scrie Lazie (n.r. Wolfgang Lazius) despre nişte români şi o parte a visteriei de Decebal ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de împăratul Traian, zicând: o parte a vistieriei acestuia, mai înainte de opt ani (Lazie scrie în anul 1551), în numitul râul Sargeţiei”, relata Gheorghe Șincai, în Hronica Românilor.