Anul acesta, spre deosebire de ce-a fost până acum, condițiile meteo au fost mai dificile. Am avut ninsoare, frig și per total o iarnă în toată regula. Totuși, decembrie e o lună mai blândă. 2019 s-ar putea să vină însă cu surprize mari.
După un decembrie relativ blând din punct de vedere meteorologic, în ianuarie şi februarie s-ar putea înregistra valuri de frig şi căderi masive de zăpadă. E ceea ce specialiștii numesc vortex polar și Europa e sub amenințarea frigului năpraznic.
Meteorologii americani susțin că iarna grea s-ar putea dezlănţui peste emisfera nordică în ianuarie şi februarie. Nu e exclus ca asta să se întâmple chiar în ultimele zile din decembrie. Un vortex polar poate paraliza de frig Europa și ar putea ajunge până în România.
În principiu, e o masă de aer de presiune scăzută care se învârte în sens contrar acelor de ceasornic deasupra Polului Nord. Şi Polul Sud are un vortex, însă acesta se învârte în sens orar, sensul rotaţiei fiind determinat, ca în cazul ciclonilor, de efectul Coriolis.
Un vortex polar are un diametru de circa 1.000 de kilometri. Ca altitudine el este localizat în troposfera medie şi superioară, adică la cinci-șase kilometri deasupra Polului, şi se întinde până în stratul atmosferic superior, adică până în stratosferă. În centrul şi dedesubtul vortexului se află masele de aer polar, extrem de reci, pe care vortexul le ţine sub control. Vortexul poate fi văzut şi ca un zid care împiedică aerul rece polar să coboare spre latitudini mai mici, peste Europa şi America de Nord.
În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex polar puternic înseamnă o iarnă normală. Aici intră ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase.
Un vortex destabilizat, iar acesta e scenariul de coșmar, lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice. Asta înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele.
Totuși, fenomenul de destabilizare nu trebuie să ne îngrijoreze. Într-un fel sau altul, se produce cel puţin o dată în fiecare iarnă. Şi nici nu trebuie luate măsuri speciale, în afară pregătirilor de iarnă obişnuite, notează Adevărul.