De unde vine numele de Transilvania? Care este motivul pentru care ungurii susțin că le aparține în istorie? Cât de puține știu unii români despre una din cele mai fascinante zone de la noi?
Nu e de mirare că străinii se îndrăgostesc din ce în ce mai tare de țara noastră. Transilvania este una din multele zone deosebite din România care vine la pachet cu o poveste pe care chiar mulți dintre români nu o știu.
Regiunea Transilvania a făcut parte din Dacia, dar și din Imperiul l Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac și face astăzi parte din România. Ea cuprinde 10 județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu.
Istoricii au susținut că numele zonei a fost testat pentru prima dată în anul 1075 ca „terra ultra silvam”, care înseamnă ținutul de dincolo de pădure. Teritoriul a mai apărut în secolul al X -lea și al XI-lea sub numele de Ultrasilvana şi terra Ultrasilvana, apoi Transilvana.
Cronicarii unguri l-au testat sub numele de Erde-lew, ulterior ca Erdely (peste pădure). Transilvania este și acum un motiv de dispută între români și unguri într-un conflict aprins în urmă cu sute de ani.
Majoritatea istoricilor unguri susțin că după retragerea aureliană când împăratul Aurelian i-a mutat pe coloniștii români din Dacia Traiană în Moesia Inferioară, au plecat cu ei și dacii de la nord de Dunăre.
Cu toate astea, teoria este infirmată de istoricii europeni. Și în zilele noastre sunt istorici chiar și unguri cu păreri împărțite, iar unul dintre ei este Kovary Laszlo, care susține că regiunea aparține României în lucrarea sa ,,Statistica Ardealului”.
Românii sunt urmașii românilor colonizati în Dacia de împăratul Traian, fiind găsiți aici de unguri mult mai târziu, prin sec. al IX-lea (955-956).
În ,,Erdely regisegei”(,,Antichitatile Ardealului”), Kovary Laszlo, scrie:
La venirea maghiarilor, Ardealul era locuit de neamul românilor (olah nemzet). De la ei au preluat maghiarii stăpânirea Transilvaniei”.
Consultând o serie de izvoare istorice cum ar fi lucrările lui Constantin Porfirogenetul, Anonymus, Simon de Keza, Thuroczy, Laurențiu Toppeltin sau Antonio Bonfini, Kovary reface traseul parcurs de maghiari din patria originară până în Transilvania precum și luptele dintre Gelu si Tuhutum.
Valahii, scrie istoricul maghiar, au luptat vitejește, dar victoria i-a revenit, totuși, în final, căpeteniei maghiare. Gelu a pierit in luptă iar poporul valah i-a jurat credință lui Tuhutum la ,,Eskullo” (Așchileu). Kovary subliniază în repetate rânduri originea latină a românilor. Kovary Laszlo este și el partizanul tezei potrivit căreia românii s-au bucurat de drepturi importante la începutul epocii medievale, consacrând acestei chestiuni un capitol distinct din Istoria Ardealului, intitulat „Românii si cnezatele”, scriu cei de la Adevarul.ro
Românii din Transilvania au început să rămână fără drepturi după moartea ultimului rege agrepian Andrei al III-lea. De asemenea, ei nu mai aveau libertăți regligioase și pierdeau chiar și pământul pentru care munciseră sau îl moșteniseră din familie.
Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman în 1541 ca fiind stat independent. Între anii 1869 și 1918 Transilvania a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar. Teritoriul aparține României din anul 1918, de la finele Primului Război Mondial.
Zonele etnografice românești ale Transilvaniei propriu-zise sunt: