„Supervirușii” rezistenți la medicamente, descrise mai exact ca bacterii rezistente la medicamente antimicrobiene, inclusiv antibiotice, reprezintă o problemă transfrontalieră gravă și urgentă pentru sănătatea publică europeană și globală. Scandalul cu infecții nosocomiale din România ultimilor ani a generat polemici, victime și imense scandaluri și acuzații la adresa spitalelor și a Ministerului Sănătății. Dar aceste lucruri se pare că acum au o rezolvare.
Cazuriel din România de infecții nosocomiale au demonstrat provocările pentru capacitatea sistemelor de sănătate pentru combaterea acestora. Dacă nu sunt abordate de politici, programe și măsuri eficiente, bacteriile rezistente vor continua să se dezvolte și să se răspândească.
Un raport asupra României sublinia dificultatea autorităților și a spitalelor de a face față multiplelor provocări, la nivel național. Vlad Voiculescu, ministrul sănătății între mai 2016 și ianuarie 2017, a declarat în cadrul unei dezbateri din octombrie 2016, legat de aceste infecții nosocomiale sunt „o problemă pe care lucrătorii din domeniul sănătății o știau cu siguranță. În sistemul (de sănătate) era foarte bine cunoscut”.
Ulterior au apărut celebrele informații despre Hexi Pharma și diluarea substanțelor de dezinfectare a instrumentelor și a spațiilor din spitale. De atunci cifra deceslor a crescut progresiv și nici până astăzi situația nu și-a găsit o rezolvare.
Numai anul trecut, conform unor date, au fost declarate cel puțin 2. 600 de infecții nosocomiale. La mai bine de cinci ani de la declanșarea scandalului Hexi Pharma și după creșterea numărului de decese ca urmare a acestor infecții nosocomiale, Înalta Curte de Casație și Justiție crează un precedent.
În decizia ÎCCJ se stabilește clar că decesul unui pacient ca urmare a contaminării de infecții nosocomiale intră la malpraxis. Decizia vine târziu, dar așa cum explică și avocatul Adrian Cuculis, crează un precedent și poate veni în ajutorul pacientului și a aparținătorilor acestuia.
„Într-o decizie dată de Înalta Curte se precizează că în momentul în care ai fost adus la spital, dacă nu au fost depistate infecții nosocomiale cu care să fi venit tu acolo, este clar că dacă la externare ai o asemenea infecție, răspunderea pentru malpraxis devine a unității spitalicești. Se pot cere despăgubiri pentru contractarea infecției nosocomiale. Până în momentul de față, sarcina probei revenea de cele mai multe ori celui care ridica pretenția împotriva spitalului, lucru care era foarte greu de dovedit.
Într-un final, Înalta Curte a catalogat că această probă ar trebui să revină spitalului și nicidecum persoanei infectate. Răspunderea pentru malpraxis este catalogată în trei mari categorii: răspunderea penală, răspunderea civilă delictuală și răspunderea disciplinară a personalului medical.”, a explicat avocatul Adrian Cuculis pentru Antena 3.