Angajații români cu salariul minim pe economie ar putea beneficia de prevederile unui nou proiect de lege. Proiectul, dacă va intra în vigoare, se adresează celor din HoReCa și agricultură. Deja sunt discuții pe marginea acestei idei, iar oficialii din Camera de Comerț Americană sunt interesați de acest proiect.
Sondajul publicat de KPMG în România care acoperă cerințele privind salariul minim și înregistrarea în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Elveția relevă că din cele 26 de țări supuse examinării, România are cel mai mare cost fiscal pentru angajați, ajungând la 40,85%. Acest lucru este semnificativ mai mare decât costul impozitului unui angajat în alte țări în curs de dezvoltare din Europa Centrală și de Est
„În mod surprinzător sau nu, țările cu salarii minime mici au costuri mai ridicate de impozitare a angajaților. În timp ce Irlanda, țara cu cel mai mare salariu minim net standard din UE, are o povară fiscală de 24,07% pentru angajat, România, țara cu al doilea salariu minim standard net mai mic din UE, are un cost fiscal pentru angajat de 40,85% ”, spun cei de la KPMG în România.
Potrivit sondajului, în 2019, din cele 21 de țări incluse în sondaj care au un salariu minim stabilit la nivel național, România este pe locul 19, cu un salariu minim brut stabilit la nivel național de 439 de euro.
O noutate absolută în 2019 era introducerea unui salariu minim în sectorul construcțiilor, pentru a încuraja angajarea pe fondul unei penurii masive de forță de muncă în acest domeniu. Alte impozite pentru acest tip de salariu, precum impozitul pe venit și contribuțiile sociale, sunt suspendate până în 2028.
Începând din 2019, România are un salariu minim diferit pentru industria construcțiilor, de 633 de euro, care este semnificativ mai mare decât cel standard. Prin urmare, privind exclusiv industria construcțiilor, România ocupă locul 16 din cele 26 de țări care au furnizat informații cu privire la salariul minim brut aplicabil în sectorul construcțiilor.
Salariul minim brut național este cel mai mic salariu pe care un angajat îl poate obține în România pentru munca de 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână. În 2019, acest salariu creștea la 442 de euro, de la 402 de euro în 2018.
Începând din 2019, Guvernul a introdus și un salariu minim pentru locurile de muncă care necesită studii superioare, dacă angajatul are o vechime minimă de un an. Acest al doilea salariu minim este de 500 de euro. Salariul minim conform studiilor nu este o idee nouă în România.
În urmă cu câțiva ani, exista un salariu minim pentru învățământul superior negociat între sindicate și angajatori, dar a fost suspendat în timpul crizei economice. Toate cele trei tipuri de salariu minim sunt obligatorii și încălcarea legii poate atrage o amendă maximă de 435 de euro.
În toată această evoluție cei care nu au benefciait de anumite avantaje au fost angajații din HoReCa și din agricultură. Așa se facă că există în discuții, lanivel guvernamental, un proiect delege pentru anajații cu salarii minime din HoReCa și agricultură.
Claudiu Năsui, Ministrul Economiei în Guvernul Cîțu, a anunțat dezvoltarea unui proiect zero taxe petnru acești angajați. Discuțiile sunt deja în plină desfășurare cu partenerii din această piață. Pe marginea acestui proiect reprezentanții AmCham România au decis să ceară o analiză mai amplă, în încercarea de a afla mai multe date clare.
„Întotdeauna când se face diferențiere, putem să vorbim de o facilitate. Nu există o definiție clară. În general, noi susținem un level playing field (corectitudine – egalitate n.r.) pentru toți jucătorii.
Cu siguranță, anumite facilități sunt potrivite la vremea lor, și în anumite sectoare. Zero la sută la salariul minim, desigur, oricine ar vrea taxe mai mici, dacă nu este reprezentant ANAF. Orice contribuabil vrea taxe mai mici. Întrebarea este dacă ne permitem.
Agricultura are 23,2% angajați din populația activă a României și generează sub 4,5% din PIB.”, a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.