În urmă cu 100 de ani, crearea României unite a însemnat legământul dintre Basarabia, Bucovina și Transilvania cu statul român. Față de Basarabia și Transilvania, unde românii erau majoritari, în Bucovina, supremația românească era spulberată.
Imperiul Habsburgic a rupt teritoriul Moldovei în 1775, iar politica de naționalități a Vienei i-a dezavantajat constant pe români. Totul a avut loc sub ochii lui Grigore Ghica al III-a. Voievodul a fost omorât de trimisul Turciei în 1777 pentru că se împotrivise cesiunii, dar sacrificiul său a devenit, mai târziu, un reper al mișcării naționale.
Alexandru Gricore Ghica este considerat un erou al Bucovinei, chiar dacă a avut o domnie scurtă. Deși era domn fanariot și ar fi trebuit să respecte spusele stăpânului, ”să pupe papucul sultanului”, el nu a vrut să se supună întocmai și a încercat să salveze cât se mai putea salva. Domnia sa s-a încheiat rapid pentru că Maria Tereza, cu bune relații peste tot, s-a plâns sultanului. El a trimis un funcționar otoman, Capugi Bașa( numele său însemna ”aducătorul de cap”), pe numele real Ahmed, cu care Ghica avea relații bune.
„Dar acesta l-a omorât la Iaşi, respectând porunca stăpânului şi dând exemplu şi în viitor celor care ar fi încercat să nu respecte poruncile împărăţiei de la Constantinopol. Practic, Ghica e un erou, dar ce şi-au dorit Poarta, şi mai mult decât atât, habsburgii, s-a întâmplat prin ocuparea Bucovinei, pe care au ţinut-o până în 1918”, a spus Aurelian Cocoreanu.
Kara Ahmed a sosit la Iași pe 30 septembrie 1777. Sub motiv că îl paște o răceală, l-a invitat insistent pe domnitor să îl viziteze. Chiar dacă venise înconjurat de gardă, a intrat singur la cel care se dădea bolnav. Istoricul Aurelian Cocoreanu povestește că întâlnirea a decurs ”cu zgomot”. Înuntru rămăseseră singuri, apărătorii lui Ghica stând străjuiți afară la ușă, cu puștile încărcate.
„Un singur lucru e sigur, că Aga Ahmed l-a omorât pe Grigore Ghica cu mâna lui. Moldovenii din odaia cafelelor şi doctorul grec din camera lui Hafiz au auzit deodată gălăgie, ţipete, o scurtă luptă, probabil un horcăit… şi gata. Când puterile creştine au cerut explicaţii pentru decapitarea domnitorului, Kara Ahmet a răspuns că Alexandru Ghica s-a opus mazilirii, că era un trădător şi că de aceea a fost nevoit să îl ucidă”, a povestit istoricul.
De asemenea, Cocoreanu explică și că Domnul știa că vor fi consecințe, dar poate nu credea că îl vor ucide. Știa că sabia turcului e lungă și banii austriecilor lucrau bine în acele timpuri.