Conducerea Parlamentului s-a reunit săptămâna trecută, în ședința Biroului permanent, pentru a stabili calendarul pe legea bugetului de stat și legea asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Cu puțin timp înainte, aceasta a fost motiv de ceartă între premierul Florin Cîțu și opoziție. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea luni, anunță Administrația Prezidențială. „Se creează premisele unei creșteri economico-sociale echilibrate și sustenabile”, spune șeful de stat.
Bugetul pe 2021 a intrat în linie dreaptă după două luni de discuții și negocieri. Cei mai dezamăgiți sunt bugetarii și pensionarii, fiindcă ei se așteptau să le mai crească veniturile. Parlamentul a adoptat marțea trecută proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021. Rezultatul votului a fost 234 ”pentru” și 170 ”împotriva”, în prima mare validare a solidarității coaliției de guvernare. Nu a fost votat niciun amendament depus de parlamentarii opoziției, așa că bugetul este adoptat în forma transmisă de guvernul Cîțu.
„(…)Ținta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetățeanul prin noi taxe și impozite. Astfel se creează premisele unei creșteri economico-sociale echilibrate și sustenabile.
Bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiții și pe accesarea fondurilor europene, va permite dezvoltarea României în sectoare esențiale, prea adesea ignorate în trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investiții în infrastructura de transport, spitale și școli, dar și pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum și a riscurilor asociate crizei sanitare și economice provocate de pandemia de COVID-19. (…)
Creșterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investițiile din fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență”, transmite Administrația Prezidențială.
Tot luni, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că PSD a decis să nu conteste bugetul la Curtea Constituțională a României. În schimb, ia în calcul să atace bugetul în contencios administrativ. Ciolacu susține și că vor fi depuse plângeri penale pentru alocarea sumei de 380 de milioane de lei către administrațiile conduse de PNL, USR PLUS și UDMR.