Psihiatrul Gabriel Diaconu și-ar exprimat punctul de vedere în ceea ce privește tragedia de la Onești. Doi muncitori au fost sechestrați, timp de mai multe ore, și uciși. Criminalul era supărat că și-a pierdut apartamentul în urmă cu peste 10 ani.
Psihiatrul Gabriel Diaconu și-a exprimat părerea despre crima de la Onești cu o postare pe propria pagină de Facebook. Acesta a început cu o scurtă recapitulare a evenimentelor. Din informațiile recuperate din presa românească, psihiatrul a descoperi că Gheorghe Moroșan a mai avut probleme cu legea și în trecut. A fost condamnat pentru furt de două ori. În anul 1987 pentru 3 ani și 6 luni cu executare, și în 1991 pentru 1 an si 6 luni cu executare.
După ce a ieșit din închisoare, soția sa este prinsă într-o afacere de furt la firma la care lucra. Este găsită nevinovată și reîncadrată în muncă. Cu toate acestea, în anul 2002, din Chimcomplex dispar aproximativ 8 tone de titan. Evaluarea pagubei era undeva la 1 milion de dolari. Soția agresorului, Aurelea, se ocupa de gestiunea magaziei, așa că ea a fost făcută vinovată. De aici ar fi început toată povestea, susține psihiatrul.
De aici începe o întreagă odisee a judecării, concluzionată cu o impunere executorie asupra casei soţilor Moroşan, făptuită de abia în 2010. Moroşan pretinde, inclusiv recent, la momentul faptei de luare de ostatici/ apoi omor, că nu a avut acces la decizia/ hotărârea judecătorească de execuţie. Tot Moroşan pretinde că evacuarea silită a fost făcută abuziv, cu uz de forţă, în 2010. El era plecat la muncă în Italia , unde a executat şi 28 de zile de închisoare pentru conducere sub influenţa alcoolului. Dar cineva i-a scos nevasta, şi fata, în stradă. Este un moment de răscruce.
Psihiatrul susține că scopul criminalului a fost expunerea publică și că avea niște cerințe clare, bani, o cameră video și să vadă actul doveditor pentru evacuare din fosta sa locuință.
Scopul lui a fost de la început expunerea publică. De aceea a sunat la 112. Ştia că la astfel de întâmplări vine presa. Voia să-şi recitească ”manifestul” din 2016, să-l filmeze, să îl vadă la ştiri. Mai mult, voia să-şi întemeieze acuzaţiile cu singura piesă de puzzle care îi lipsea, în speţă ”hotărârea judecătorească”. Cât despre cei 300 de mii de Euro, banii aproximau prejudiciul mental calculat de făptaş, o sumă abstractă a suferinţelor lui.
Gabriel Diaconu este de părere că bărbatul de la Onești nu merită pedeapsa cu moartea, și că justiția trebuia „să fie mai bună decât Moroșan”. Justiția ar fi trebuie să aibă grijă de cei doi muncitori nevinovați, dar și de agresor.
De multe ori aflăm despre cei care se angajează în astfel de fapte că au propria lor poveste. Care oferă context, nu scuză, comportamentului lor. Dar care cu siguranţă nu merită pedeapsa cu moartea fără judecată. Moroşan şi-a ”făcut” dreptate primitiv. Pe de altă parte justiţia trebuie să fie mai bună decât Moroşan.