Sorin Ovidiu Vântu a rămas fără o parte din picior în urma unei operații, din cauza unei infecții grave pe care a făcut-o în perioada în care a stat după gratii. De asemenea, și Silviu Prigoană și-a pierdut piciorul, dar în urma unei tragedii petrecute la locul de muncă, în 1984.
„Nu-mi face niciun fel de plăcere să vorbesc despre starea lui de sănătate pentru că nici lui nu-i face plăcere. A suferit o operaţie de amputare, nu a întregului picior, la un picior, ca urmare a unei infecţii foarte grave pe care a făcut-o în închisoare, în condiţiile în care cei de acolo, de la Administraţia Penitenciarelor nu i-au dat permisiunea de a se trata. A trecut şi printr-o situaţie mai gravă, s-a aflat şi în comă, infecţia s-a propagat în întreg organismul. Acum ştiu că este în afara oricărui pericol, dar a suferit această amputare la unul dintre picioare. Se află în străinătate!(…)
Acum se pare că este în afara oricărui pericol. Am vorbit aproape zilnic cu el. Aşteptăm să se întoarcă în ţară. Deci veştile despre SOV nu sunt prea vesele. În ultima vreme a fost destul de preocupat de sănătatea lui şi mai puţin preocupat de proiectul său cu şcoala de business”, a declarat jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, un apropiat al lui Vântu, pentru Click.
În 1984, la 22 de ani, Silviu Prigoană a suferit un accident de muncă în urma căruia a rămas fără un picior. „Lucram la o fabrică din Gherla, eram frigotehnist”, povestea omul de afaceri într-un interviu pentru Pro TV. Într-o zi, s-a rupt un grătar și a căzut într-o mașină de tocat care i-a tăiat piciorul. A vrut să se pensioneze pe caz de boală, dar a luat-o de la capăt și și-a înființat o firmă cu un prieten, punctul din care cariera sa a început să prindă contur.
„Eram doar după vreo doi ani de muncă și voiau să-mi dea o pensie de 500 de lei pe lună. Eu am stat însă trei luni în concediu medical, apoi m-am întors”, a completat acesta.
În cele trei luni cât a stat internat în spital a suferit trei operații pentru că i se tot cangrena piciorul, iar medicii „tot trebuiau să-mi taie din el”. La ultima intervenție a sfidat moartea. A fost în lumea de dincolo cam opt minute, după cum i-a transmis anestezistul. După un an și-a pus prima proteză, grea, din lemn, iar în 1995 a deschis centrul de proteze de la Cernica, cu scopul de a face proteze pentru el, investiție care l-a costat aproape un milion de euro.
„O proteză trebuie schimbată la maximum patru ani, pentru că se uzează. La mine la centru, dacă se face comanda dimineața, până seara este gata. Fiecare model nou de proteză este testat de mine. Testez acum un model cu pompă vacumatică, proteză care costă 60.000 de euro. Acest model este ultimul tip făcut la NASA, confecționat din titan”, declara Prigoană pentru Libertatea, în 2007.