În ajunul Crăciunului, astăzi pe 24 decembrie, BNR va emite un nou curs pentru principalele valute. Rămâne să vedem dacă Moș Crăciun îi va face cadou leului românesc mai multă stabilitate, sau nu, după ora 13:00.
Dacă înainte de alegerile parlamenare, se aștepta ca economia să se contracte în cel mai puternic ritm din ultimii zece ani, acum stiuațai politică volatilă nu mai dă această certitudine. Consolidarea cererii externe, în special din partea industriei germane, era de așteptat să consolideze producția internă și să crească exporturile, spuneau specialiștii în noiembrie.
Cu toate acestea, cursul imprevizibil al pandemiei și incertitudinea politică dă o notă sumbră perspectivelor. Analiștii nu mai văd un trend pozitiv, cel puțin acum, de creștere economică, ce fusese preconizat la 4,5% în 2021.
România a intrat în criza Covid-19 în urma unui deficit fiscal semnificativ de 4,3% din PIB în 2019. Combinația dintre o economie în scădere și venituri fiscale mai mici, un program de stimulare de aproximativ 4% din PIB și o altă creștere a pensiilor în septembrie 2020, a ridicat deficitul fiscal din 2020, conform analizelor financiare, la aproximativ 8,6% din PIB. De altfel această creștere a fost prevăzut în bugetul revizuit din august 2020.
Cursul zilei de miercuri, 16 decembrie 2020, este cel publicat de BNR, la cursul zilei de astăzi
1 euro = 4,8720 Lei (+0.0015 Lei)
Un euro are cursul prezentat la valoarea de 4,8720 Lei, alături de o variație pozitivă de +0.0015 Lei.
1 dolar = 3,9944 Lei (-0.0027 Lei)
Un dolar are cursul prezentat la valoarea de 3,9944 Lei, alături de variația negativă de -0.0027 Lei.
1 liră = 5,4354 Lei (+ 0.069Lei)
O liră sterlină are cursul prezentat la valoarea de 5,4354 Lei, alături de variația pozitivă de +0.069 Lei.
Conform datelor oficiale publicate de BNR, Indicele ROBOR a crescut față de ziua anterioară, după cum urmează:
Înainte de alegerile parlamentare și de rezultatul dezastruos, specialiștii preconizau o stabilitate, atât economică cât și financiară. După o scădere record a PIB-ului în trimestrul 2, datele disponibile indicau o redresare treptată în următorul trimestru. Producția industrială a scăzut mai puțin abrupt în august, îmbunătățindu-se pentru a patra lună consecutivă.
Acest lucru, combinat cu o scădere a exporturilor de mărfuri în iulie-august și un sentiment economic mai puternic în trimestrul 3 comparativ cu trimestrul 2, indicau o recuperare a activității sectorului privat.
Mai puțin pozitiv, cazurile în creștere Covid-19 au determinat autoritățile să prelungească starea de alertă și să introducă noi restricții în București, afectând recuperarea în trimestrul 4. Acum, cu noua stiuație politică, volatilul din scena politică influențează toate aceste predicții de redresare economică, ținând cont și de noul grad mare de îndatorare a României.