Aceasta este epoca Pandemia, și a generat o abundență de mișcări de protest. Dar regulile asupra adunărilor publice au afectat la rândul lor modul în care oamenii demonstrează în întreaga lume. Numărul mare de noi infectări au determinat guvernele să impună noi restricții. Restricțiile dure au generat revolte în masă, peste tot în Europa.
În ultimele săptămâni, ratele de noi cazuri de infectare au crescut în unele țări, determinând guvernele să reînnoiască restricțiile. În timp ce puține locuri au revenit la opririle stricte văzute în întreaga lume în primăvară, multe țări au optat pentru măsuri localizate. Aceste reguli afectează adesea cum și când oamenii pot protesta. Iată cum arată demonstrațiile în unele locuri care au implementat noi restricții. În afară de Europa, după cum veți vedea, nici Israelul nu a stat cuminte și a ieșit în stradă. Aici motivele au fost nu numai cele legate de pandemie, ci și cele de corupție.
În Israel, de luni de zile, manifestanții s-au adunat săptămânal în fața reședinței primului-ministru Benjamin Netanyahu pentru a protesta împotriva unei liste îndelungate de nemulțumiri împotriva liderului cel mai îndelungat al Israelului. Toți sunt concentrați asupra acuzațiilor de corupție împotriva Netanyahu. Oamenii se adună pentru a-și arăta frustrările cu privire la gestionarea de către guvern a pandemiei. Criticii îl acuză pe primul ministru că politizează măsurile de sănătate publică și că nu reușește să limiteze consecințele economice.
Capitala Spaniei a optat pentru opriri parțiale, localizate, cu doar câteva luni în urmă. Astfel că, unul dintre punctele fierbinți ale pandemiei din Europa, încep din nou să crească. Începând cu 21 septembrie, în jur de 850.000 de persoane din 37 de cartiere au fost puternic afectate în Madrid. Aceștia nu au putut să părăsească cartierele, cu excepția muncii, a școlii sau în scopuri esențiale, cum ar fi să caute tratament medical. În aceste zone, întrunirile sociale sunt limitate la șase persoane, cu amenzi pentru nerespectare. Dar comunitățile în cauză sunt, de asemenea, predominant cu venituri mai mici și au populații mari de imigranți. Problema, spun liderii comunității, nu este doar numărul de cazuri de infectări, ci și lipsa unor dispoziții medicale suficiente și a oportunităților economice pentru a susține oamenii prin pandemie.
Plângerile economice au fost un numitor comun printre protestatarii din întreaga lume în timpul pandemiei, ceea ce a dus la întreruperi pe scară largă pe piețele muncii. Un alt fir comuneste un subset de proteste care vizează legitimitatea științifică și politică a măsurilor legate de pandemie. Pe 26 septembrie, mii de oameni au umplut Trafalgar Square din Londra pentru a protesta împotriva noilor normee impuse din Marea Britanie. Unii participanți s-au arătat împotriva vaccinărilor și a cerințelor privind masca de față. Alții au scandat împotriva a ceea ce consideră încălcări ale libertății sau au scandat în favoarea unor teorii nefondate conform cărora virusul face parte dintr-o conspirație politică.
În timp ce scriem acest material, în toată Italia au loc proteste cu privire la măsurile antivirus. Protestele au început de luni, și au fost semnalate ciocniri în orașele din nord, precum Torino. Aici lucrurile au degenerat, fiind aruncate sticle cu benzină asupra ofițerilor. La Milano, gazele lacrimogene au fost folosite pentru dispersarea protestatarilor, iar mii de oameni s-au adunat în centrul Napoli. Demonstrațiile au început la scurt timp după ce ordinul guvernului național de a închide restaurante, baruri, săli de sport și cinematografe a intrat în vigoare la ora locală 18:00.
Multe regiuni au impus, de asemenea, restricții de noapte, inclusiv Lombardia, Milano, Piemont și Torino. Violența a fost pusă pe seama agitatorilor extremiști, iar poliția a spus că 28 de persoane au fost arestate doar în Milano. Proteste au avut loc în aproximativ o duzină de alte orașe, inclusiv Roma, Genova, Palermo și Trieste. Șoferii de taxi au ocupat o piață centrală din Torino, în timp ce proprietarii de restaurante băteau oale și tigăi în centrul Cremonei. La Napoli, o mulțime mare s-a adunat în Piazza del Plebiscito, mulți cerând guvernatorului regional să demisioneze.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un al doilea blocaj național până cel puțin la sfârșitul lunii noiembrie. Macron a declarat că, în conformitate cu noile măsuri, începând de vineri, oamenilor li se va permite să plece de acasă doar din motive esențiale de muncă sau din motive medicale. Companiile neesențiale, cum ar fi restaurantele și barurile, se vor închide, dar școlile și fabricile vor rămâne deschise. Pandemia și decesele zilnice în Franța sunt la cel mai înalt nivel din aprilie. Marți, au fost confirmate 33.000 de cazuri noi. Macron a declarat că țara riscă să fie ”copleșită de un al doilea val care, fără îndoială, va fi mai greu decât primul”.
Miercuri, Macron a spus că Franța trebuie acum să „acționeze brutal frâna” pentru a nu fi „scufundată de accelerarea epidemiei”. Președintele a spus că, în conformitate cu noile reguli, oamenii ar trebui să completeze un formular pentru a justifica părăsirea caselor, așa cum se cerea în blocarea inițială din martie. Adunările sociale sunt interzise. El a precizat însă că serviciile publice și fabricile vor rămâne deschise, adăugând că economia ”nu trebuie să se oprească sau să se prăbușească”.
„Virusul circulă la o viteză pe care nici măcar previziunile cele mai pesimiste nu o anticipaseră. La fel ca în primăvară, veți putea să vă părăsiți casa doar pentru a lucra, pentru o întâlnire medicală, pentru a oferi asistență unei rude, pentru a face cumpărături pentru bunuri esențiale sau pentru a merge la o plimbare lângă casa dvs.”, a spus dl Macron.