Dezbaterile aprinse pe marginea pensiilor și a procentului de 40% sunt din ce în ce mai aprige. După ce, în Parlament, s-a votat contra recomandărilor, mărirea cu 40%, specialiștii vin și trag, încă odată semnalul de alarmă.
Parlamentul României a votat pe 22 septembrie, un proiect de lege care impune mărirea cu 40% a pensiilor publice.
Recomandarea era de o creștere mai ușoară de 14%, propusă de guvern.
Decizia venea cu doar cinci zile înainte de alegerile locale din 27 septembrie și cu două luni înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Din păcate a scos în evidență bătălia acerbă pentru voturi dintre social-democrații și liberali.
Mărirea cu 40% a pensiilor va crește probabil deficitul bugetar al României la niveluri nesustenabile în anii următori.
Mesajul a fost transmis de BNR, instituțiile financiare internaționale și economiștii de la începutul acestui an.
Asociațiile de investitori străini și români au reacționat la această decizie avertizând că va avea efecte negative grave asupra economiei locale.
Specialiștii spun că mărirea cu 40% va împinge deficitul bugetar peste 11% în 2021, conform calculelor BNR.
Toți specialiștii au avertizat că o creștere cu 40% a pensiilor publice ar fi nesustenabilă. În același timp ar avea efecte negative semnificative asupra economiei locale.
În acest context, au apărut, din nou, tot mai multe voci care cer, cu insistență, să nu se producă această majorare, acum.
Cei de la Economica.net, au preluat recent o scrisoare deschisă către guvernanți, și numai, în care este argumentat acest aspect.
Scrisoarea deschisă, adresată guvernaților, este semnată de academicianul Aurel Iancu, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu.
”(..) Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment. Pentru că economia nu o poate susţine.
Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii. Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice.”, se arată în scrisoare.