Deși anul trecut Gabriela Firea a anunțat că primăria Capitalei este în faliment, o mulțime de angajați au primit sporuri uriașe pentru condiții vătămătoare de muncă, chiar și în perioada pandemiei de coronavirus.
Unele dintre aceste sporuri sunt acordate pentru condițiile în care lucrează majoritatea angajaților la birou, precum: expunerea la monitorul computerului, germeni și praf.
Potrivit Newsweek.ro, pe lângă salarii, 352 de funcții din Primăria Capitalei primesc și sporuri cu o valoare cuprinsă între 300 de lei pentru un muncitor necalificat și 2,300 de lei pentru secretarul general, arhitectul șef sau directorul din cardul primăriei.
Astfel, sporul pentru condiții vătămătoare a fost stabilit la 15% din salariul de bază. Este procentul maxim pe care legea îl permite, asta însemnând că și condițiile de la locul de muncă din Primăria Capitalei sunt considerate cele mai vătămătoare posibile.
Aceste cheltuieli au continuat atât pe parcursul anului trecut, cât și în perioada crizei generate de pandemia coronavirus. Adică, potrivit documentelor care atestă valoarea veniturilor salariale brute ale funcțiilor din cadrul Primăriei Capitalei, la data de 30 septembrie 2020, sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare nici nu au dispărut, dar nici nu au fost micșorate.
Salarii și sporuri vătămătoare din cadrul Primăriei Capitalei:
Funcționarii publici și personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii: a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă; b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective; c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.