Alegerile locale 2020 se apropie, iar Gabriela Firea este lovită cu doar două săptămâni înainte de marea bătălie. A fost dată decizia instanţei!
După ce Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză companiei Astra Vagoane Călători în urma contestaţiei formulate de Primăria Bucureşti, firma din Arad va realiza 100 de tramvaie, în schimbul a 840 de milioane de lei.
Întregul scandal a pornit în noiembrie 2019, când jurnaliştii de la Libertatea au dezvăluit informaţii incredibile despre cum Primăria Generală a Capitalei a trecut peste mai multe neregularităţi pentru ca firma Durmazlar din Turcia să câştige licitaţia pentru livrarea tramvaielor.
O lună mai târziu, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a obligat Primăria Capitalei să anuleze anunțul prin care turcii erau cei care urmau să realizeze cele 100 de mijloace de transport în comun. Aşa cum era de aşteptat, instituţia condusă de Gabriela Firea a contestat decizia CNSC în instanță, însă procesul a fost pierdut prin decizia definitivă a Curții de Apel București.
Conform noului calcul al licitaţiei, Astra a obţinut 100 de puncte, adică maximul posibil, iar Durmazlar 99. Iniţial, constructorul din Arad pierduse cu 98 de puncte.
Dacă vă întrebaţi cum este posibil acest lucru, este important de precizat că decizia luată de comisie în urmă cu aproape un an a fost descalificată acum de cele trei instituţii publice (ANAP, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor şi Curtea de Apel) prin argumente clare.
În primul rând, cei de la Durmazlar au prezentat prototipul tramvaiul PANORAMA, dar acesta nu a fost contruit niciodată şi nu avea nici omologare europeană. De asemenea, oficialii turci nu au putut furniza nivelul de zgomot produs de mijlocul lor de transportîn comun, iar podeaua acestuia nu este coborâtă pe toată lungimea vagonului. Fiind mai ridicată, în pantă, în zona şasiurilor, ar fi constituit o mare problemă pentru persoanele cu dizabilități.
Mai mult, modelul turcesc este dotat cu patru uși duble și una simplă, cea din dreptul vatmanului, și nu cu cinci uși duble, așa cum cerea caietul de sarcini. Un alt dezavantaj ar fi fost faptul că ultima ușă nu se află la capătul din spate al tramvaiului. Un ultim motiv al alegerii tramvaiului românesc este faptul că acesta este unul modular, aşa cum se cerea în caietul de sarcini, nu unul compact ca cel oferit de Durmazlar.