Se întâmplă acum în Marea Neagră. Giganții europeni au luat o decizie majoră

Carantina, izolarea și prăbușirea economiei, rezultate ale pandemiei de COVID-19, au dus la prăbușirea cererii de hidrocarburi, motiv pentru care giganții petrolieri globali admit un „adevăr incomod“ – rezerve de 125 de miliarde de barili vor rămâne definitiv îngropate în Marea Neagră.

Ce se întâmplă acum în Marea Neagră

Giganții petrolieri globali au pus stop explorării gazului din Marea Neagră, iar sute de miliarde de metri cubi de petrol și gaze, valorând miliarde de dolari, nu vor mai putea fi niciodată extrași din cauza carantinării populației și a îngenunchiării economiei ca răspuns la pandemia de noul coronavirus. Acest fapt a condus la prăbușirea cererii de hidrocarburi.

De ce este acest lucru atât de important? Ei bine, în urmă cu trei ani, țara noastră avea o oportunitate unică: să declanșeze producția de gaze din Marea Neagră, doar că hotărârea parlamentarilor de a majora fiscalitatea prin controversata Lege Offshore a condus la amânarea adoptării de către operatori a deciziilor finale de investiție, cu excepția BSOG, care deține însă o licență în ape de mică adâncime, potrivit profit.ro.

Cel mai bun TRUC pentru curățenia de Crăciun! Așa fac gospodinele deștepte

Sacrificiile cumplite făcute de Rodica Stănoiu pentru iubitul mai tânăr! Ce îi făcea bărbatul în privat, noi dezvăluiri şocante despre fostul ministru al Justiţiei

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

„Gazul va deveni combustibil de tranziție“

De asemenea, experții autohtoni cred că în Marea Neagră există rezerve de gaze naturale de cca. 200 miliarde metri cubi, unele exploatabile comercial la prețuri din vremuri de „normalitate“, iar altele nu.

„La actualele prețuri însă, probabil că o parte extrem de redusă a acestor resurse, doar din ape de joasă adâncime, poate fi exploatată comercial, ceea ce pune sub semnul întrebării scoaterea gazele din Marea Neagră la suprafață, chiar și în condițiile modificării Legii Offshore“, potrivit sursei menționate anterior.

„Responsabile“ pentru reducerea cererii nu ar fi doar autoritățile globale care au impus măsuri de prevenție în cazul crizei coronavirusului, ci și efectele diferitelor Green Deal-uri ce urmează a fi implementate la nivel global.

„Gazul va deveni combustibil de tranziție, cererea va scădea la rândul său ca urmare a majorării subvenționate de energie regenerabilă, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe cerere, iar certificatele de emisii de carbon pentru producerea fiecărui MW din hidrocarburi se vor scumpi“, mai menționează sursa citată.