Ce se întâmplă când îți visezi soarta. Există vise prevestitoare? Ce spune știința

Fie că ajută la consolidarea memoriei, ori poate că nu servește, de fapt, la nimic, visele își fac prezența adesea și ajung să fie de neuitat atunci când ceva negativ le-a perturbat. Pe lângă asta, vine și pune capac senzația de ”deja-vu”. Știi că ai fost acolo, că ai făcut asta, dar a fost vis sau realitate?

Există cu adevărat vise prevestitoare? Ce spun oamenii de știință

Mulți oameni de știință și psihologi au încercat să răspundă la întrebarea ”la ce sunt bune visele?”, însă fără a ajunge la un răspuns definitiv. În scrierea sa, redactată în 1990, în ”Interpretarea viselor”, Freud spunea că visul este locul unde se exprimă inconștientul. În anul 1992, neurobiologul Michel Jouvet a emis teoria că visul ”reprogramează” ființa umană pentru a-i permite să-și conserve comportamentele instinctive. O altă teorie este că visele ajută la consolidarea memoriei. Nu a putut fi, totuși, niciodată dovedită. În final, există și ipoteza ca ele să nu folosească la nimic.

„Visul permite să structurezi ceea ce s-a întâmplat peste zi. Visul se hrănește din trecut și poate alimenta viitorul, pentru că e vorba despre o gândire creatoare. E ceea ce numim legea atracției: într-un fel, atrag ceea ce gândesc sau ceea ce am visat”, spune Lisa Bartoli, psiholog și hipnoterapeut.

Cristela Georgescu, imagini rare din tinerețe. Cum arăta acum 15 ani

Concluzia CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Atacuri cibernetice și manipularea procesului electoral

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

La fel ar fi și în cazul senzației de ”deja-vu”, sentimentul că trăiești pentru a doua oară o scenă pe care este posibil s-o fi văzut-o mai întâi intr-un vis. Cercetătoarea Perrine Ruby susține că este vorba despre un ”bug al memoriei”, adică mintea noastră ia drept vechi ceva care, de fapt, este nou. Mai exact, este vorba despre o clasificare defectuoasă făcută de creier, a explicat omul de știință.

„Dacă ideea potrivit căreia numai 10 la sută din capacitățile noastre cerebrale ar fi exploatate este falsă, atunci inconștientul cognitiv ar putea reprezenta o parte mult mai mare a activității noastre cerebrale decât conștientul. Pornind de la această constatare, raționamentul științific este gata să înțeleagă tot, cu condiția de a putea testa. Dar în prezent, suntem departe de a găsi o explicație”, spune Perrine Ruby.